miercuri, 30 decembrie 2009

~~~~~~~~~~~2010~~~~~~~~~~~~~~~~

~~~~~~~~~~Cum petrecem revelionul~~~~~~~~~~~


”Stăpâne Doamne, Dumezeul nostru, Izvorul vieţii şi al nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută şi nevăzută, Care ai pus vremile şi anii întru a Ta stăpânire şi îndreptezi toate cu iconomia Ta cea cerească şi întru tot bună, mulţumim Ţie pentru îndurările minunate pe care le-ai făcut asupra noastră, în toată vremea trecută a vieţii noastre şi Te rugăm, întru tot îndurare, Doamne: binecuvintează cununa anului ce a sosit cu bunătatea Ta.““Anul îţi va merge bine nu când tu vei sta beat în ziua cea dintâi a lui, ci când, atât în ziua cea dintâi, cât şi în cea de pe urmă, şi în fiecare zi, tu vei face fapte plăcute lui Dumnezeu. Nu beţia înseninează, ci rugăciunea; nu vinul, ci cuvântul înfrânării. Vinul stârneşte furtună, cuvântul lui Dumnezeu aduce linişte. Acela aduce nelinişte în inimă, acesta alungă zgomotul; acela întunecă mintea, acesta luminează pe cea întunecată; acela aduce întristarea, care înainte era departe, acesta ridică grija, care este de faţă. Căci nimic nu poate aşa de tare a însenina ca învăţătura înţelepciunii: a preţui puţin lucrurile de acum, a ţinti la cele viitoare, a recunoaşte cele pământeşti ca trecătoare şi a nu le socoti statornice, nici bogăţia, nici puterea, nici cinstea, nici măgulirile. Dacă tu ai o astfel de înţelepciune, atunci poţi să priveşti pe un bogat fără ca să-l zavistuieşti, poţi să ajungi la nevoie şi la sărăcie, şi totuşi să nu-ţi pierzi curajul.

Creştinul nu trebuie să prăznuiască sărbătorile numai în anumite zile, ci tot anul trebuie să fie pentru el sărbătoare. Cum însă trebuie să fie sărbătoarea care se cuvine lui? Pavel zice: „Să prăznuim nu întru aluatul cel vechi, nici întru aluatul răutăţii şi al vicleşugului, ci întru azimele curăţiei şi ale adevărului” (I Corinteni 6, 8). Dacă ai conştiinţa curată, tu serbezi în toate zilele, săturându-te cu nădejdile cele slăvite şi îndestulându-te cu aşteptarea bunurilor viitoare. Iar dacă nu ai conştiinţa liniştită şi eşti împovărat cu multe păcate, atunci poţi să ţii mii de sărbători, că nu te vei afla mai bine decât cel ce jeleşte. Căci ce-mi foloseşte mie o zi senină, când conştiinţa mea este întunecată?

Aşadar, dacă voieşti să ai vreun folos de la Anul Nou, mulţumeşte acum când a trecut un an, mulţumeşte Domnului că El te-a adus până aici, frânge inima ta, numără zilele vieţii tale şi zi către tine însuţi: „Zilele aleargă şi trec, numărul anilor se împlineşte, eu am si săvârşit o mare parte din cale, dar ce bine am făcut? Oare, nu mă voi duce de aici deşert şi gol de toată dreptatea? Judecata este înaintea uşii, viaţa mea merge spre bătrâneţe“. Acestea le cumpăneşte în ziua Anului Nou, la acestea să gândeşti în curgerea anului. Să cugetăm la cele viitoare, ca să nu ne zică cineva ceea ce proorocul zicea iudeilor: „Zilele lor s-au stins întru deşertăciune şi anii lor au trecut repede“ (Psalmul 77, 37).

Această sărbătoare neîncetată despre care am vorbit, care nu cunoaşte vreo curgere a anului şi nu este legată cu vreo zi hotărâtă, pe aceasta poate să o prăznuiască deopotrivă săracul şi bogatul. Pentru ea nu este de trebuinţă nici cheltuială şi nici avere, ci numai singura fapta cea bună. Tu nu ai avere, dar ai frica lui Dumnezeu, care este mai preţioasă decât toate comorile; o comoară netrecătoare, neschimbătoare, nesecată. Priveşte cerul, cerul cerurilor, pământul, marea, aerul, speciile dobitoacelor, feluritele plante şi tot neamul omenesc. Priveşte îngerii, arhanghelii şi stăpâniile cele de sus. Toate acestea sunt proprietatea Domnului. Robul unui Domn atât de bogat nu poate să fie sărac, când acest Domn este cu milă spre el.

A te veseli în astfel de zile, a avea mare îndestulare într-însele, a lumina cu făclii locurile publice şi a împleti cununi, şi altele asemenea, este o nebunie copilărească. Tu eşti liber de aceste slăbiciuni, ai vârsta creştinească şi eşti cetăţean al cerului. De aceea, nu mai aprinde în această zi focuri în pieţe, ci aprinde înăuntrul tău lumina cea duhovnicească, căci „Aşa să lumineze lumina voastră înaintea oamenilor, încât să vadă faptele voastre cele bune şi să proslăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri” (Matei 5, 16). Această lumină îţi va face mare câştig. Nu împodobi uşile casei tale, ci poartă-te bine, ca să dobândeşti din mâna lui Hristos cununa dreptăţii. Nu face nimic în zadar, nimic fără temei, ci toate întru cinstea lui Dumnezeu, precum Pavel zice: „Ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate întru slava lui Dumnezeu să le faceţi” (I Corinteni 10, 31).

Tu întrebi: „Cum poate cineva să mănânce şi să bea intru slava lui Dumnezeu“. Cheamă un sărac, primeşte printr-însul pe Insuşi Hristos la masa ta, şi tu ai mâncat şi ai băut întru slava lui Dumnezeu. Dar El voieşte ca noi, nu numai să mâncăm spre slava lui Dumnezeu, ci şi toate celelalte să le facem tot aşa. De exemplu, ieşirea din casă şi rămânerea noastră acasă. Şi una şi alta trebuie să se facă pentru Dumnezeu. Cum însă putem să le facem pe amândouă pentru Dumnezeu? Iată cum. Când tu ieşi spre a merge la biserică să iei parte la rugăciune şi la învăţătura cea duhovnicească, atunci eşti întru slava lui Dumnezeu. Dar tu poţi să rămâi şi acasă întru slava lui Dumnezeu. Cum şi în ce chip? Când auzi zgomote, vezi neorânduieli şi prăznuiri păcătoase, sau vezi piaţa plină de oameni răi şi obraznici, atunci nu ieşi, nu lua parte la neorânduială, şi astfel tu ai rămas acasă întru slava lui Dumnezeu.

Iar dacă cineva poate ieşi din casă şi a rămâne în casă întru slava lui Dumnezeu, apoi poate încă a lăuda şi a dojeni întru slava Lui. „Dar - întrebi tu - cum se poate a lăuda sau a dojeni pe cineva întru slava lui Dumnezeu?“. Voi, adeseori, şedeţi la locurile voastre de lucru şi vedeţi trecând oameni răi şi pierduţi, care sunt cu sprâncenele încreţite şi îngâmfaţi, înconjuraţi de slugarnici şi de linguşitori, îmbrăcaţi în haine scumpe, plini de un lux deşert, oameni jefuitori şi lacomi de avere. Deci, dacă tu vei auzi pe cineva zicând: „Iată un om fericit şi vrednic de râvnit“, dojeneşte această vorbă, jeleşte şi tânguieşte. Aceasta vrea să zică a dojeni întru slava lui Dumnezeu, căci astfel de dojana este pentru cei de faţă o învăţătură de înţelepciune şi de faptă bună, ca ei să nu mai fie aşa de poftitori de cele pământeşti. Zi celui ce a rostit vorba de mai sus: „Pentru ce acest om este fericit? Poate pentru că are un cal frumos, împodobit cu frâu scump şi multe slugi, o haină luxoasă şi în toate zilele petrece în beţie şi în desfătare?“. Tocmai pentru aceea el este nenorocit şi în treapta cea mai înaltă vrednic de jelit. Eu văd că voi nimic nu puteţi lăuda la el decât numai lucrurile cele dinafară: calul, frâul, haina, care nu fac parte din el. Spuneţi, poate, oare, să fie ceva mai sărăcăcios, decât atunci când calul, frâul, frumuseţea hainei şi mulţimea slugilor se admiră, iar stăpânul trece fără nici o laudă?

Cine poate să fie mai sărac decât cel care întru sine nu are nimic frumos, ci se împodobeşte numai cu cele străine? Podoaba şi bogăţia noastră cea adevărată, cea proprie, constă nu în slugi, nu în haine şi în cai, ci în fapta cea buna a inimii, in bogatia faptelor bune şi în fericita incredere in Dumnezeu. Iar dacă tu vezi trecând un sărac, un puţin-preţuit şi nebăgat în seamă, care trăieşte foarte greu, dar foarte îmbunătăţit, laudă-l înaintea celor de faţă, iar lauda ta va fi o îndemnare pentru dânşii, o chemare la viaţa cea îmbunătăţită şi dreaptă. Dacă ei zic: „Acesta este ticălos şi nenorocit“, răspunde-le: „Dimpotrivă, el este cel mai fericit, căci el are prieten pe Dumnezeu, soaţă a vieţii, fapta cea bună; el stăpâneşte o comoară netrecătoare, adică o conştiinţă curată. Cum poate să-l vatăme pe el lipsa bogăţiei pământeşti, când el are să moştenească cerul şi bunătăţile cereşti?“. Când tu vei vorbi aşa cu dânşii şi îi vei învăţa aşa, vei primi mare plată pentru laudă şi pentru dojana, căci pe amândouă le faci întru slava lui Dumnezeu.

Noi putem încă să şi pedepsim întru slava lui Dumnezeu. Cum? Adeseori ne supărăm pe slugile şi pe supuşii noştri; dar cum putem să-i pedepsim pentru Dumnezeu? Când vezi că sluga ta sau un cunoscut, sau altcineva din cei legaţi cu tine s-a îmbătat, ori a răpit ceva, umblă la locuri rele, nu se îngrijeşte de sufletul său, jură, minte, ocărăşte-l şi-l pedepseşte, readu-l pe calea cea dreaptă, pune-l în rânduială, şi toate acestea vor fi făcute întru slava lui Dumnezeu. Iar dacă vezi că el a greşit împotriva ta, şi în slujba ta a fost leneş, iartă-l şi tu îl vei ierta întru slava lui Dumnezeu. Dar, cu părere de rău, mulţi fac cu totul din contra, atât cu cei cunoscuţi, cât şi cu slugile lor. Când aceştia păcătuiesc împotriva noastră, atunci ne facem judecători aspri şi nemilostivi; dimpotrivă, dacă ei au jignit pe Dumnezeu şi şi-au aruncat sufletele lor în pieire, noi nu pierdem nici o vorbă pentru aceasta.

Mai departe. Poate tu trebuie să-ţi faci prieteni. Fă-ţi prieteni pentru Dumnezeu! De trebuie să-ţi faci vrăjmaşi, fă-ţi-i pentru Dumnezeu! Insă cum putem noi să ne facem prieteni şi vrăjmaşi pentru Dumnezeu? Să nu căutăm prieteni de la care primim daruri, de care suntem invitaţi la masă şi care ne părtinesc în lucrurile cele pământeşti, ci să ni-i câştigăm pe acei prieteni care totdeauna ţin sufletul nostru în rânduială, ne îndeamnă la datoriile noastre, pedepsesc greşelile noastre, dojenesc încălcările de lege ale noastre; când cădem, iarăşi ne ridică, şi prin sfat şi rugăciune ajută apropierea noastră de Dumnezeu. Dar şi vrăjmaşi trebuie să-şi facă cineva pentru Dumnezeu. Când tu vezi pe un om destrămat, încălcător de lege, plin de păcate şi de socotinţe rele, care voieşte să te ducă la cădere şi să te amăgească, retrage-te şi fugi, precum a poruncit Hristos să faci, când a zis: „De te sminteşte ochiul tău cel drept, scoate-l şi-l aruncă de la tine” (Matei 5, 29). Prin aceasta, El îţi porunceşte ca şi pe prietenii pe care tu îi iubeşti ca pe ochiul tău, şi care îţi sunt foarte folositori în viaţă, să-i smulgi şi să-i arunci de la tine, când mântuirea ta cere aceasta.

Când te duci în societate şi trebuie să vorbeşti multe, fă şi aceasta pentru Dumnezeu. Şi când taci, să taci pentru Dumnezeu. Cum poate însă cineva să facă acestea pentru Dumnezeu? Când tu, în societate, nu vorbeşti cu alţii despre lucruri pământeşti, despre lucruri deşarte şi nefolositoare, ci despre adevărata înţelepciune, despre cer şi iad; când nu vorbeşti nimic de prisos şi fără de minte, precum: cine a dobândit o dregătorie, cine a fost pedepsit şi pentru ce, cum a câştigat cutare aşa de mult şi s-a făcut aşa de bogat, ce a lăsat celălalt la moartea sa, pentru ce unul nu a moştenit, pe când el socotesti că are cea mai mare nădejde la aceasta, şi altele asemenea. Despre astfel de lucruri noi nici să nu începem vorba, nici cu alţii să nu vorbim despre ele. Mai vârtos să avem in vedere ca să facem şi să vorbim ceea ce place lui Dumnezeu. Iarăşi, tu poţi să taci pentru Dumnezeu atunci când vei fi tratat cu îndrăzneală sau ocărât, sau vei suferi mii de necazuri, dar toate acestea le vei îngădui cu nobleţe de suflet şi nu vei răspunde cu nici o vorbă defăimătoare.

Dar noi putem, întru slava lui Dumnezeu, nu numai a lăuda şi a dojeni, nu numai a rămâne acasă şi a ieşi, nu numai a vorbi şi a tăcea, ci putem şi a ne întrista şi a ne bucura spre slava lui Dumnezeu. Atunci când tu te vezi pe tine sau pe vreun frate căzând în păcat, jeleşte şi te întristează, şi prin această întristare tu vei câştiga mântuirea cea fără de căinţă, după cum zice Apostolul Pavel: „întristarea cea după Dumnezeu aduce pocăinţă spre mântuire, fără părere de rău” (II Corinteni 7, 10). De asemenea, când vezi pe unul slăvit, nu-l pizmui, ci mulţumeşte lui Dumnezeu ca pentru binele tău propriu, căci El a făcut aşa de slăvit pe fratele tău, şi această bucurie îţi va aduce mare plată. Căci, spune mie: Poate să fie cineva mai vrednic de jelit decât cel care pizmuieşte, care, în loc de a se bucura şi a trage câştig din bucurie, se întristează când altuia îi merge bine, iar prin această întristare el totodată îşi atrage pedeapsa lui Dumnezeu?

Trebuie, oare, să mai adaug că noi putem şi a cumpăra şi a vinde întru slava lui Dumnezeu? Când? Atunci când, de exemplu, nu cerem preţ mai mare decât cel obişnuit, nu abuzăm de timpurile în care toate sunt scumpe, şi încă atunci dăm săracilor din proviziile noastre. „Cel ce ţine grâul este blestemat…” (Pilde 11, 26), zice Domnul.

Insă ce trebuie să număr toate îndeosebi? Un exemplu poate sluji pentru toate. Precum zidarii, când voiesc a zidi o casă, măsoară din unghi în unghi cu sfoara şi aşa întocmesc zidirea, pentru ca partea ei cea din afară să nu fie nepotrivită, aşa trebuie şi noi, de-a pururea să întrebuinţăm, ca o sfoară, cuvintele Apostolului: „Ori de mâncaţi, ori de beţi, ori altceva de faceţi, toate să le faceţi spre slava lui Dumnezeu” (I Corinteni 10, 31).

Aşadar, de ne rugăm ori de postim, de pedepsim ori iertăm, de lăudăm sau dojenim, de intrăm ori ieşim, sau orice facem, toate să fie spre slava lui Dumnezeu. Ceea ce nu poate sluji spre slava lui Dumnezeu, nici să facem, nici să grăim.

Iar cuvântul Apostolului totdeauna să-l purtăm cu noi, ca pe un toiag puternic, ca pe o armă sigură şi ca pe o comoară scumpă; să-l înscriem în inima noastră, ca noi toate să le facem, să le grăim, să le săvârşim spre slava lui Dumnezeu, ca să dobândim slavă de la Domnul, atât aici, cât şi la sfârşitul acestei călătorii pământeşti. Căci El zice: „Cine Mă cinsteşte pe Mine, şi Eu îl voi cinsti pe acela” (I Regi 2, 30). Insă nu numai cu cuvintele, ci şi cu faptele să slăvim totdeauna pe Tatăl, împreună cu Hristos Dumnezeul nostru, căci Lui se cuvine cinstea şi slava şi închinăciunea, acum şi în vecii vecilor. Amin.”

~~~~~~adio 2009~~~~~~bine ai venit 2010~~~~~





,,INVITATIE DE REVELION ,,
Vă invit pe toţi ortodocşii din ţară şi de peste hotare, la cumpăna dintre ani, să ne întâlnim într-o caldă rugăciune către Împăratul nostru Dumnezeu, spre a-I mulţumi pentru marea Sa milă, ce o poartă pentru noi şi a-i cere ca şi în anul următor, şi în toate zilele, şi în vecii vecilor să fie cu noi. Amin

Acatistul Sfintei Anisia

Acatistul Sfintei Anisia - (30 decembrie)




Condacul 1:



Veniţi toţi iubitorii de prăznuiri să încununăm cu laude, pe ceea ce a măr-urisit cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu adevărat şi a surpat pe începătorul răutăţii care pe mulţi i-a înşelat, abătându-i de la dreapta credinţă, iar noi văzând biruinţele ei cu veselie să-i cântăm:

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Icosul 1:



Cetatea Tesalonicului te are pe tine ocrotitoare Sfântă Muceniţă Anisia, căci având tu multe bogăţii nu te-ai legat cu inima de ele, deşi copil fiind, ci din fragedă vârstă ai cunoscut pe Hristos Dumnezeu adevărat, Căruia I-ai slujit cu toată osârdia, iar noi văzând acestea te lăudăm zicând:

Bucură-te, că părinţii tăi ţi-au împodobit sufletul cu virtuţi creştineşti;

Bucură-te, că ai fost hrănită cu învăţăturile dreptei credinţe;

Bucură-te, că în loc de lapte ai primit mai mult hrană duhovnicească;

Bucură-te, că înţelepciunea ţi-a fost dascăl din pruncie;

Bucură-te, că pe aceasta ai iubit-o mai mult decât jocurile copilăriei;

Bucură-te, că buna cuviinţă ţi-ai arătat pe chipul tău, deşi erai tânăra cu vârsta;

Bucură-te, că adeseori udai pământul în rugăciunile tale;

Bucură-te, că înţelegeai cu uşurinţă cele ce citeai din sfintele cărţi;

Bucură-te, că frumuseţile tale trupeşti le ascundeai stând în cămara ta;

Bucură-te, că te-ai ferit cu tot dinadinsul să fii pricină de sminteală;

Bucură-te, că erai nerăbdătoare să ajungi la locaşurile cele cereşti;

Bucură-te, că sufletul tău dorea să fie împreună cu Mirele cel ceresc;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 2:



Trecerea părinţilor tăi la cele veşnice ai socotit-o a fi bun prilej de a împărţi averea ta cea multă la săraci, dorind mai bine a trăi în sărăcie decât în bogăţie, pe care o socoteai piedică în calea mântuirii; drept acea noi, văzând acestea, cu dragoste cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul 2:



Lui Iov te-ai asemănat în răbdare, lui David în blândeţe, lui Solomon în înţelepciune, căci cu rugăciunea ai biruit toate poftele şi patimile acestei lumi trecătoare, făcându-te templu al Duhului Sfânt, Care te umbrea şi te ocrotea de năvălirile vrăjmaşilor, iar credincioşii văzând biruinţele tale cele mari, îţi cântă unele ca acestea:

Bucură-te, că înţelepciunea ta a întrecut cu mult pe cea a înşelătorului;

Bucură-te, că ai călcat puterea lui cu rugăciunile tale;

Bucură-te, ceea ce ţi-ai făcut comoară în ceruri;

Bucură-te, că nu ţi-a părut rău după bogăţia cea pieritoare;

Bucură-te, că pe cei săraci ai mângâiat dându-le cele trebuincioase vieţii;

Bucură-te, că aceia te binecuvântau pentru binefacerile ce le-au primit de la tine;

Bucură-te, îţi cântau ţie orfanii şi văduvele;

Bucură-te, că nu ţi-ai oprit nimic din toată avuţia ci pe toată ai împărţit-o săracilor şi scăpătaţilor;

Bucură-te, că ai lucrat cu mâinile tale pentru a-ţi câştiga hrana cea de fiecare zi;

Bucură-te, că ai scăpat de toate grijile cele lumeşti;

Bucură-te, că vrăjmaşul a pierit cu sunet, neizbutind nimic împotriva ta;

Bucură-te, că milostivirea ta nu are margini;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 3:



Multe ispite ai răbdat din pricina râvnei tale pentru Domnul, căci diavolul voia cu orice chip să te abată de pe calea cea bună şi să te împiedice a urma calea mântuirii, dar tu cu rugăciunile tale l-ai biruit; iar credincioşii de toate vârstele cânta lui Dumnezeu: Aliluia!



Icosul 3:



„Să împărţim toate, ca să luăm apoi toate însutit”, ziceai fecioară întru tot lăudată, bucurându-te că ai scăpat de cursele diavolului, ca o pasăre din mâna vânătorului, zburând către înălţimile cereştii împărăţii, unde te aştepta Stăpânul Hristos Cel ce a făcut toate şi te-a păzit nevătămată, pentru aceea primeşte şi de la noi laudele acestea:

Bucură-te, credincioasă slugă a Domnului;

Bucură-te, că ai înmulţit talantul cel dat ţie de Stăpânul Hristos;

Bucură-te, că nu l-ai îngropat în pământ după sfatul celui viclean;

Bucură-te, că în cer s-a înmulţit vistieria ta;

Bucură-te, că ţi-ai pus inima ta acolo unde era şi comoara;

Bucură-te, că împăratul ceresc a dorit frumuseţea sufletului tău;

Bucură-te, căci cu toată osârdia ţi-ai păzit fecioria trupului şi a sufletului;

Bucură-te, că până la cea din urmă a ta suflare ai luptat împotriva uneltirilor diavolului;

Bucură-te, căci cu amar se tânguia vrăjmaşul când s-a văzut biruit;

Bucură-te, că spre Domnul ai aruncat grija ta după îndemnul proorocului David;

Bucură-te, mieluşeaua cea fără de răutate a Păstorului Cel Bun;

Bucură-te, că ai moştenit pământul celor blânzi;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 4:



Ca o mlădiţă roditoare a Pomului Vieţii te-ai arătat în nevoinţele tale muceniţa Anisia, căci Tatăl te-a curăţit că mai multă roadă să aduci prin suferinţele cele de multe feluri, pe care le-ai luat ca pe o băutură prea dulce şi bine mirositoare căci nu ai cârtit împotriva Ziditorului, ci cu multă veselie ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia;



Icosul 4:



Dragostea ta pentru cei săraci şi nevoiaşi, pururea ne îndeamnă spre a te lăuda fără încetare, căci pe cei din legături şi din temniţe îi cercetai adesea şi îi mângâiai pe fiecare dintre ei cu ce aveau nevoie, iar pe cei mâhniţi îi alinai cu vorbe bune umplându-i de nădejdea mântuirii, iar noi bine ştiind a ta iubire de aproapele şi de Dumnezeu, îţi aducem în dar unele ca acestea:

Bucură-te, bună sfătuitoare a celor deznădăjduiţi;

Bucură-te, că din vistieria cea bună a inimii tale ai scos lucruri bune;

Bucură-te, că le-ai împărţit tuturor cu dărnicie;

Bucură-te, căci cu dărnicie ai secerat spicele vieţii veşnice;

Bucură-te, că pentru biruinţă ai primit de la Domnul apa cea vie;

Bucură-te, că însetând după dreptate, îndată o ai dobândit;

Bucură-te, că nădejdea ta în Domnul nu a fost ruşinată;

Bucură-te, că Domnul te-a încununat pentru vitejia luptelor tale;

Bucură-te, că deşi femeie fiind ai avut tărie întocmai ca un bărbat;

Bucură-te, că vârsta ta nu te-a împiedicat a lua cununa biruinţei;

Bucură-te, că te-ai lepădat de orice mângâiere trupească;

Bucură-te, că vieţuirea ta s-a asemănat cu a îngerilor;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 5:



Ca un stâlp de foc se înalţau rugăciunile tale către Tronul Prea Sfintei Treimi, când cereai să fii învrednicită a fi părtaşă Patimilor Domnului, căci doreai să-ţi primeşti sfârşitul prin nevoinţă mucenicească. Noi însă văzând această dorinţă a ta neîndoită, cu bucurie cântăm lui Dumnezeu Celui ce te-a întărit pe tine: Aliluia!



Icosul 5:



Ca un zid nezdruncinat ţi-a fost rugăciunea cea neîncetată în lupta cu puterile întunericului, că deşi vrăjmaşul îţi aducea deseori lenevire, tu cu rugăciunile tale îi stricai toate uneltirile lui iar el fugea departe, neputând a se apropia de tine multă vreme, iar noi creştinii, văzând darul lui Dumnezeu care locuia întru tine, cu umilinţă grăim acestea:

Bucură-te, că ai strălucit ca o lumină în mijlocul întunericului;

Bucură-te, că ai fost stăpână peste patimile cele stricătoare de suflet;

Bucură-te, că le-ai stins pe ele cu ploaia rugăciunilor tale;

Bucură-te, că nevoinţele tale nimeni nu le poate spune;

Bucură-te, ocrotitoarea şi sprijinitoarea celor ce-ţi poartă numele cu vrednicie

Bucură-te, că nimeni nu rămâne fără ajutor din cei ce aleargă la tine cu credinţă;

Bucură-te, că eşti grabnică ajutătoare celor nevoiaşi;

Bucură-te, că rugăciunile tale înaintea lui Dumnezeu nu rămân neascultate;

Bucură-te, ceea ce te înduri de cei asupriţi;

Bucură-te, că nu te-ai înfricoşat de balaurul cel cu multe capete;

Bucură-te, că l-ai surpat pe el cu toată viclenia lui;

Bucură-te, că niciodată nu te-a putut supune voii lui;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 6:



Văzându-se începătorul răutăţii biruit şi călcat în picioare de către o tânăra fecioară, se tânguia cu amar neştiind ce să mai facă pentru a stârpi cu totul pe creştinii cei nevinovaţi, s-a folosit de sluga sa cea credincioasă împăratul Maximian, care a poruncit că oricine poate să omoare pe creştini fără teamă de judecată, neştiind necuratul că se osândeşte pe sine prin aceasta, iar noi minunându-ne de iconomia lui Dumnezeu, îi cântăm Lui: Aliluia!



Icosul 6:



Inimă înfrantă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi, grăieşte proorocul David, iar tu frumoasă fecioară ai adus lui Dumnezeu această jertfă bine plăcută a nevoinţei muceniceşti, care te-a făcut strălucitoare ca şi soarele în împărăţia lui Dumnezeu, pe care ai dorit-o cu tot sufletul tău, tu ajută-ne nouă cu rugăciunile tale cele bine primite înaintea lui Hristos Dumnezeu, ca să-ţi aducem laude ca acestea:

Bucură-te, că ai alergat spre mucenicie ca spre un ospăţ mare;

Bucură-te, că dragostea ta a întrecut cu mult răutatea tiranului împărat;

Bucură-te, că ţi-ai întors ochii de la deşertăciuni;

Bucură-te, că i-ai deschis doar pentru a vedea cele bune şi folositoare;

Bucură-te, că ai fost afierosită lui Dumnezeu încă din pântecele maicii tale

Bucură-te, că prin semnul sfintei Cruci ai spulberat puterea vrăjmaşilor;

Bucură-te, că ţi-ai aşteptat sfârşitul ca pe o zi de mare sărbătoare;

Bucură-te, fecioară de Dumnezeu înţelepţită;

Bucură-te, comoară de Dumnezeu păzită;

Bucură-te, că întocmai ca o albină ai adunat mierea dreptei credinţe;

Bucură-te, că întunecimea închinării la idoli ai luminat-o cu învăţăturile tale cele drepte;

Bucură-te, mireasa lui Hristos Dumnezeu cea înţeleaptă;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 7:



Drumul vieţii tale a fost scurt pe acest pământ, căci ţi-a fost curmat de către un ostaş întunecat cu închinarea idolească, deoarece nu ai vrut să te alături celor nebuni şi spurcaţi la inimă şi la minte, ci ai ales mai bine a muri creştină decât a trăi în păgânătate, pentru aceea noi văzând curajul tău, cântăm lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!



Icosul 7:



Întreitele valuri ale lumii acesteia trecătoare care îneacă pe toţi cei ce intră în ea, nu te-au putut vătăma pe tine care ţi-ai pus nădejdea în Domnul Hristos, căci te-a păzit nevătămată, pentru aceea cu smerenie îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că toată viclenia lui Veliar ai vădit-o;

Bucură-te, că deşi a supus pe mulţi, pe tine nu te-a putut supune;

Bucură-te, că gândirea ta era tot timpul la Ziditorul;

Bucură-te, că neclintită ţi-a rămas hotărârea ta de a rămâne creştină;

Bucură-te, că inima ta era plină de dorul lui Hristos;

Bucură-te, că doreai să mori cât mai degrabă pentru a ajunge în împărăţia Cerurilor;

Bucură-te, că Heruvimii ţi-au făcut cărare către Tronul Prea Sfintei Treimi

Bucură-te, că serafimii şi toate Puterile cereşti s-au bucurat pentru tine;

Bucură-te, că ai fost rânduită în ceata fecioarelor celor înţelepte;

Bucură-te, că Hristos te-a răsplătit cu multe daruri pentru nevoinţa ta;

Bucură-te, că diadema frumuseţii şi a fecioriei ai luat;

Bucură-te, că în ceruri cu sfinţii te veseleşti;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 8:



Pământul s-a sfinţit cu sângele tău, pe care ţi l-ai vărsat pentru credinţa cea dreaptă în Hristos Dumnezeu Cel ce şi-a vărsat sângele Său pentru noi şi pentru a noastră mântuire, Căruia în vecii nesfârşiţi Îi cântăm împreună cu tine: Aliluia!



Icosul 8:



Suspinurile tale s-au auzit la cer înaintea lui Dumnezeu, drept aceea, degrab a împlinit cererea ta şi te-a luat la Sine spre a-L lăuda împreună cu îngerii, cu Arhanghelii şi cu toate Puterile Cereşti, drept aceea primeşte şi de la noi nevrednicii aceste laude:

Bucură-te, că ai fost ca o mama pentru sărmani;

Bucură-te, povăţuitoarea orbilor;

Bucură-te, sprijinul şi îmbărbătarea celor slabi la suflet;

Bucură-te, mijlocitoarea păcătoşilor către Dumnezeu;

Bucură-te, că demonii se izgonesc cu rugăciunile tale;

Bucură-te, folositoarea celor ce aleargă la mijlocirea ta;

Bucură-te, că ai oprit năvălirile demonilor celor cumpliţi;

Bucură-te, că puterea lor s-a arătat înaintea ta ca praful în faţa vântului;

Bucură-te, că şi după moarte faci minuni;

Bucură-te, că eşti ajutătoare celor ce se primejduiesc pe marea vieţii acesteia;

Bucură-te, că alini durerile celor suferinzi;

Bucură-te, că întăreşti bătrâneţile cele slabe;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 9:



Tinerii de toate vârstele te laudă pe tine sfântă muceniţa Anisia şi cu dragoste şi credinţă se închină chipului tău celui cinstit, deoarece cuvintele omeneşti nu pot să spună bărbăţia sufletului de care ai dat dovadă deşi tânără fiind, pentru aceasta iÎ cântăm Celui ce te-a întărit pe tine, laudă de mulţumire: Aliluia!



Icosul 9:



Ziua trecerii tale din această viaţă la cele veşnice, ne aminteşte mereu de osârdia cu care ai mers pe urmele Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi ca o mieluşea fără prihană ai urmat Păstorului Celui Bun care te-a chemat în staulul oilor Sale care au ascultat de glasul Lui, iar noi văzând iconomia Sa cea pentru noi şi minunându-ne de ascultarea ta, îţi zicem unele ca acestea:

Bucură-te, că nu te-ai infricosat sa marturisesti pe Hristos, Dumnezeu adevarat;

Bucură-te, că şi El te-a mărturisit înaintea Tatălui şi a îngerilor;

Bucură-te, că Evanghelia lui Hristos ai împlinit-o;

Bucură-te, că fără greutate ai purtat jugul cel bun;

Bucură-te, că sarcina cea uşoară cu veselie ai primit-o;

Bucură-te, că până la sfârşit ai suferit ispitele vieţii;

Bucură-te, că mântuire ţi-au pricinuit ţie toate acestea;

Bucură-te, că în cer ţi-ai agonisit plată faptelor şi a ostenelilor tale;

Bucură-te, că sfinţii te-au primit în locaşurile lor;

Bucură-te, că te-ai învrednicit a fi sălăşluită în sânurile lui Avraam;

Bucură-te, că mare plată ai dobândit de la Hristos pentru nevoinţa ta;

Bucură-te, că te-ai învrednicit a vedea pe Dumnezeu în ceruri;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 10:



Prin viaţa ta cea pământească, ne-ai lăsat pildă de vieţuire cu adevărat creştinească, arătându-ne că mântuirea se dobândeşte fără prea multă osteneală, dacă cerem ajutorul lui Dumnezeu care poate să ne mântuiască şi Căruia Îi cântăm cântare de biruinţă: Aliluia!



Icosul 10:



Pomenirea ta cea vrednică de laudă o prăznuim astăzi noi credincioşii care te cinstim cu multă evlavie şi bucurie, deoarece credem cu adevărat că mijloceşti împreună cu Născătoarea de Dumnezeu şi cu toţi sfinţii pentru izbăvirea noastră din cursele vrăjmaşului cel pierzător de suflete şi urâtorul de bine, iar noi păcătoşii nu ne pricepem ce să zicem, fără numai aceste laude:

Bucură-te, că cetele îngerilor s-au mirat de tăria ta;

Bucură-te, că te-au însoţit până la tronul Prea Sfintei Treimi;

Bucură-te, că demonii nu au avut cu ce să te învinuiască;

Bucură-te, că a fost ruşinată viclenia lor;

Bucură-te, că nu ai fost amăgită de răutatea lor;

Bucură-te, că i-ai supus pe ei sub picioarele tale;

Bucură-te, că se tânguiau de pierderea ta;

Bucură-te, că ţi-ai făcut scut nebiruit rugăciunea cea neîncetată;

Bucură-te, că ai frânt toate legăturile lor;

Bucură-te, că în laţurile lor s-au prins cei ce le-au făcut;

Bucură-te, că i-ai ocărât pe ei pentru îndrăzneala lor cea neruşinată;

Bucură-te, că Domnul a dat pe vrăjmaşii tăi în mâinile tale;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 11:



Cine a auzit vreodată că o fecioară tânără să biruiască pe demonii cei cumpliţi, care s-au ostit cu toţii împotriva ei să o înşele cu diferite meştesuguri născocite de răutatea lor, dar fecioara nu şi-a plecat urechea la sfatul lor, ci ca o porumbiţă fără prihană a zburat la Cel ce a zidit-o pe ea, Căruia acum iÎ cântă în vecii nesfârşiţi cântarea de biruinţă: Aliluia!



Icosul 11:



Vieţuind puţin timp pe pământ, ai plinit ani îndelungaţi, că deşi ai avut trup de fecioară tânără, mintea şi înţelepciunea ţi-au fost ca a unui bătrân iscusit, căci ţi-ai cheltuit viaţa cu folos, atât pentru tine cât şi pentru semenii tăi, pentru aceasta noi netrebnicii robii tăi îţi aducem laudele acestea:

Bucură-te, că înţelepciunea pe care o ai iubit ţi-a fost călăuză în viaţă;

Bucură-te, că nu ai râvnit nimic din cele trupeşti;

Bucură-te, că dorirea ta ţi-ai îndreptat-o spre Hristos Mirele tău;

Bucură-te, că nu ai părăsit calea cea îngustă şi cu chinuri;

Bucură-te, că ai umblat pe ea fără şovăire;

Bucură-te, că ai dat mulţumire lui Dumnezeu pentru toate în viaţa;

Bucură-te, că ţi-ai dus crucea ta cu faţa veselă;

Bucură-te, că ai ruşinat pe ostaşul care te silea pe tine la închinarea idolească;

Bucură-te, că ai socotit a fi mai înţelept lucru a cinsti pe Ziditor iar nu zidirea;

Bucură-te, că haina botezului tău o ai păzit neîntinată;

Bucură-te, că ai avut dreapta socoteală întru toate;

Bucură-te, că sfântul înger păzitorul tău te-a păzit până la cea din urmă a ta suflare;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 12:



Vremea sfârşitului nostru este aproape şi vine moartea de care nimeni nu poate să scape, căci pământ suntem şi în pământ vom merge cu toţii; drept aceea cădem cu umilinţă înaintea ta sfântă muceniţă Anisia, care pentru numele lui Hristos ai pătimit şi ţi-ai vărsat sângele, pe care roagă-L să ne dea vreme de pocăinţă şi întoarcere la calea mântuirii mai înainte de sfârşit, ca să-I cântăm cântarea: Aliluia!



Icosul 12:



Nimeni din cei legaţi cu poftele şi cu patimile nu este vrednic a sluji Ziditorului nostru Dumnezeu, căci a sluji lui Dumnezeu este lucru mare şi înfricoşat, însă tu frumoasă fecioară de Dumnezeu purtătoare te-ai dovedit a fi plină de râvnă dumnezeiască şi ne-ai arătat cum se poate apropia cineva de Dumnezeu prin post, rugăciune şi milostenie, iar noi păcătoşii nu ne pricepem cum să te lăudăm după vrednicie, ci îţi aducem laude ca acestea:

Bucură-te, ceea ce cu îndârjire ai luptat împotriva răutăţii diavoleşti;

Bucură-te, că eşti de aceeaşi râvnă cu apostolii;

Bucură-te, că te-ai încununat cu mucenicii;

Bucură-te, că dănţuieşti cu cetele cuvioşilor;

Bucură-te, că plată de mărturisitoare ai luat;

Bucură-te, că ai vieţuit îngereşte în trup de lut;

Bucură-te, că te-ai asemănat Serafimilor în slăvirea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că diavolii nu pot suferi numele tău;

Bucură-te, că i-ai izgonit ca pe nişte neputincioşi;

Bucură-te, că sfintele tale moaşte izvorăsc minuni de tămăduiri;

Bucură-te, că opreşti năvălirile demonilor întocmai ca o stavilă;

Bucură-te, că stârpeşti întunecimea idolească cea pierzătoare de suflete;

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 13:



O, prea lăudată muceniţă Anisia pururea pomenită, fii mijlocitoare pentru noi păcătoşii care alergăm la ajutorul şi la folosinţa ta, cu care poţi să ne ajuţi nouă celor ce ne aflăm în noianul patimilor lumeşti, că izbăvindu-ne cu rugăciunile tale, să-I cântăm lui Dumnezeu, în împărăţia Sa cea Cerească, cântare de biruinţă; Aliluia! ( de 3 ori.)



Apoi se zice iarăşi Icosul 1



Cetatea Tesalonicului te are pe tine ocrotitoare Sfântă Muceniţă Anisia, căci având tu multe bogăţii nu te-ai legat cu inima de ele, deşi copil fiind, ci din fragedă vârstă ai cunoscut pe Hristos Dumnezeu adevărat, Căruia I-ai slujit cu toată osârdia, iar noi văzând acestea te lăudăm zicând:

Bucură-te, că părinţii tăi ţi-au împodobit sufletul cu virtuţi creştineşti;

Bucură-te, că ai fost hrănită cu învăţăturile dreptei credinţe;

Bucură-te, că în loc de lapte ai primit mai mult hrană duhovnicească;

Bucură-te, că înţelepciunea ţi-a fost dascăl din pruncie;

Bucură-te, că pe aceasta ai iubit-o mai mult decât jocurile copilăriei;

Bucură-te, că buna cuviinţă ţi-ai arătat pe chipul tău, deşi erai tânăra cu vârsta;

Bucură-te, că adeseori udai pământul în rugăciunile tale;

Bucură-te, că înţelegeai cu uşurinţă cele ce citeai din sfintele cărţi;

Bucură-te, că frumuseţile tale trupeşti le ascundeai stând în cămara ta;

Bucură-te, că te-ai ferit cu tot dinadinsul să fii pricină de sminteală;

Bucură-te, că erai nerăbdătoare să ajungi la locaşurile cele cereşti;

Bucură-te, că sufletul tău dorea să fie împreună cu Mirele cel ceresc;

Bucură-te, Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Condacul 1:



Veniţi toţi iubitorii de prăznuiri să încununăm cu laude, pe ceea ce a mărturisit cu îndrăzneală pe Hristos Dumnezeu adevărat şi a surpat pe începătorul răutăţii care pe mulţi i-a înşelat, abătându-i de la dreapta credinţă, iar noi văzând biruinţele ei cu veselie să-i cântăm:

Bucură-te Sfântă Muceniţă Anisia, mult pătimitoare!



Şi se face otpustul.

~~~~~~~~~~Rugaciunea de Miercuri~~~~~~~~~

~~~~~~~~~~~~~~Rugaciunea de Miercuri~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

Doamne Atotputernice si Atotindurate! Imi aduc aminte ca Te-ai nascut Om din Sfanta Fecioara in pestera si ai fost vandut cu treizeci de arginti de ucenicul cel viclean, ca sa ne rascumperi pe noi, pacatosii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, indura-Te de mine, pacatosul!

Primeste, Doamne, aceasta mica a mea rugaciune, si umilita a mea vointa, ca ma intristez pentru ca Te-am intristat, si ma amarasc pentru ca Te-am suparat fara de numar. La Tine, Prea Bunule Mantuitor, am toata speranta, si cred ca Tu, care din iubire de oameni ai primit sa fii vandut pentru noi, Te vei indura si de mine acum, ca sa ma mantuiesti de chinurile cele de veci, si sa ma invrednicesti Imparatiei Tale.

Nu Te departa de la mine Doamne, si ajuta-mi, ca in toate sa fac voia Ta, si sa nu Te mai rastignesc in toate zilele cu faptele mele cele pacatoase, nici sa Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum faceau iudeii cei necredinciosi in timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca femeia cea pacatoasa sa-Ti spal picioarele, cu lacrimile ochilor mei, pentru ca sa ma invrednicesc a auzi si eu din Gura Ta cea dulce: Iertate sa-ti fie pacatele... Amin.

marți, 29 decembrie 2009

"Dragostea si smerenia: una te inalta, iar cealalta nu te lasa sa cazi."

Sfanta Mucenita Anisia; Cuvioasa Teodora din Cezareea; Sfantul Cuvios Leon, arhimandritul

Sfanta Mucenita Anisia s-a nascut la Tesalonic, din parinti nobili si bogati.care au crescut-o cu mare evlavie pentru credinta crestina. Dupa moartea parintilor, s-a inchinat pe sine cu totul rugaciunii si cugetarilor dumnezeiesti in propria ei casa. Din dragoste phttp://str.crestinortodox.ro/foto/986/98559_30.jpgentru Hristos, marturisea adesea: "O, cat de mincinoasa este viata tineretii, intru care fie te smintesti, fie smintesti pe altii! Cu cat mai buna este batranetea! Iar sufletul meu se umple de tristete vazand cat trebuie sa astept pana ce voi urca la Domnul." Ea si-a vandut toate averile, a impartit venitul saracilor, si a trait dupa aceea numai din munca mainilor ei. In acea perioada imparatul Maximian a decretat ca oricine poate sa ucida in voie crestini oriunde ii va afla, fara nici o judecata si nici o sentinta. Pentru ca a marturisit ca este crestina, Sfanta Mucenita a fost ucisa, de catre un soldat, in timp ce mergea spre biserica.

luna ianuarie 2010



luni, 28 decembrie 2009

Rugaciunea de Marti

Rugaciunea de Marti

Doamne, Dumnezeul meu, osandit stau inaintea fetei Tale celei sfinte, si-mi marturisesc nevrednicia, neputinta si saracia mea cea mare. Pentru aceasta ma rog Tie: O, izvor dulce si noianul indurarii, deschide stavilele cerului si ploua asupra mea bunatatile indurarii Tale, pentru ca sa pot scoate lacrimi, sa plang, sa spal si sa curatesc sufletul meu de intinaciunea pacatelor, cu cainta tare si adevarata. Si ca sa-mi dai acest dar, Stapane, pun mijlocitor pe Inaintemergatorul Ioan, catre care zic: O, invatatorule al pocaintei si marite Proorocule, care esti mai mare decat toti proorocii, precum insusi Fiul lui Dumnezeu te-a numit in Sfanta Evanghelie, tu care ai aratat poporului pe Stapanul Hristos, tu care L-ai botezat in Iordan si ai vazut cerurile deschizandu-se, tu care ai auzit glasul Parintelui ceresc si ai vazut pe Duhul Sfant ca un porumbel pogorandu-se peste El. Rogu-te, ajuta-mi cu mijlocirea ta, tu care stai in cer inaintea Judecatorului vesnic, si fa-L sa se indure de mine, caci ai multa indrazneala la iubirea Lui.

Intinde mana aceea cu care L-ai botezat si strica cugetele mele cele rele si ma intareste sa-mi petrec viata pe calea cea buna a lui Dumnezeu. O, Proorocule, lumineaza-mi mintea cu poruncile Domnului, ca sa le tin minte si sa le pazesc pana la sfarsitul vietii mele. Si sa stai langa mine in ora mortii mele, sa ma duci pocait inaintea Stapanului meu, Dumnezeu. Roaga-te inca si pentru toata lumea, ca Dumnezeu sa dea ajutor crestinilor, si celor vii si celor adormiti, sa-i odihneasca in necazurile cele multe, sa le dea toate cele de trebuinta si sa-i invredniceasca Imparatiei Sale. Amin.

duminică, 27 decembrie 2009

29 Decembrie 2009


Sfinţii 14.000 de prunci ucişi din porunca lui Irod; Sfântul Cuvios Marcel

28 Decembrie 2009


Sfinţii 20.000 de Mucenici arşi în Nicomidia

"Gandul, cuvantul si fapta trebuie sa lucreze in chip vrednic de numele de crestin."


"Gandul, cuvantul si fapta trebuie sa lucreze in chip vrednic de numele de crestin."

despre blesteme

Despre blesteme

Mare lucru este ca omul sa aiba binecuvantarea lui Dumnezeu, ne spune Cuviosul Paisie Aghioritul. Tot ceea ce are binecuvantare sta in picioare. Iar tot ceea nu are binecuvantare nu sta in picioare. Nedreptatea este mare pacat. Toate pacatele au circumstante atenuante, nedreptatea nu are, atrage urgia lui Dumnezeu. Infricosator lucru!

De pilda, se aduna avere cu nedreptate, oamenii traiesc putini ani ca fiii de boier, dar dupa aceea, toate pe care le-au adunat le dau la doctori. Rar, la foarte putini se intampla ca bolile, falimentarile etc, sa fie o incercare de la Dumnezeu. Acestia vor avea plata multa. In acest caz, de obicei, dupa aceea devin mai bogati, ca dreptul Iov. Dar si la multi care nu au reusita, este si din cauza asta: au facut vreo nedreptate.

Blestemul prinde atunci cand exista la mijloc nedreptatea. Cand nu este nedreptate, atunci se intoarce la cel ce l-a rostit. Cel ce primeste blestemul se chinuieste in viata aceasta. Iar cel ce a blestemat se chinuieste si in viata aceasta si se va chinui si in cealalta, pentru ca va fi pedepsit de Dumnezeu ca un ucigas, daca nu se va pocai si spovedi. Pentru ca, sa zicem, poate cineva sa te necajeasca, insa tu, cu blestemul ce i-l dai, este ca si cum ai lua pistolul si l-ai omori. Cu ce drept faci asta? Orice ti-ar fi facut celalalt, nu ai dreptul sa-l omori. Ca sa ajunga sa blesteme cineva, inseamna ca are rautate - atunci cand o spune cu patima, cu inversunare.

Mitropolitul Antonie Plamadeala ne relateaza un caz:

"M-a suparat oarecare, mi-a spus cineva. Si m-am pus pe citit Psaltiri." In popor exista credinta ca citirea Psaltirii, ca pravila la vreme de necaz, sau la imprejurare de dusmani, duce la lamurirea situatiei. Cel care te necajeste se linisteste; cel care te dusmaneste isi schimba gandurile. Cand e numai atata, e foarte bine. Si e cu atat mai bine, cu cat lectura Psaltirii aduce si in sufletul celui ce o citeste sentimente de umilinta duhovniceasca, de rabdare, de incredere in Dumnezeu. Dar uneori Psaltirea se citeste si cu gand - marturisit sau nemarturisit - ca Dumnezeu "sa aleaga intre mine si dusman", cu alte cuvinte, sa-l pedepseasca. Uneori, la unii mai impietriti la inima, gandul merge pana la a dori moartea celui "pus la rugaciuni".

E o mentalitate pagana, anticrestina, rea. Se intampla insa in asemenea cazuri ca celui ce face astfel de rugaciuni, raul dorit altuia se intoarce chiar impotriva sa. Alteori, daca cineva avea vrajba asupra cuiva si-i dorea moartea, apoi il socotea cu mortii si-i facea pomenire, ca la morti, slujindu-i si Liturghie, ca poate, asa va muri.

Impotriva acestui obicei, in Sinodul de la Toledo, s-a hotarat ca, de ar indrazni un preot a face aceasta, sau va sili cineva pe preot, apoi amandoi sa se surghiuneasca si pana la moarte sa nu se impartaseasca cu Sfintele Taine.

Cel care mi-a relatat o astfel de situatie, mi-a marturisit:

"Dupa ce am citit de cateva ori Psaltirea, necazurile mi s-au inmultit. Citisem cu gand rau. Ca pe o vrajitorie. Abia dupa ce m-am spovedit mi s-a luminat cugetul si mi-a venit linistea. M-am impacat si cu cei pe care voisem sa-i aranjez!"

Nici nu se putea altfel. A voi sa faci din Dumnezeu un instrument al pornirilor tale rele, sau al opacitatii tale, socotind ca esti onest, e o dovada de mare ingustime de minte. Cum sa-ti asculte Dumnezeu astfel de rugaciuni?"

Cand se distrug familii intregi sau mor multe persoane intr-o familie, sa stiti ca este din nedreptate, sau din vraji, sau din blestem. De asemenea, cei ce nu se casatoresc este posibil sa fi fost blestemati de parinti (bunici etc), fie la o varsta frageda, fie mai tarziu.

Se cunosc multe cazuri de oameni care s-au chinuit din pricina blestemelor, deoarece au fost vinovati, dar care, atunci cand au inteles ca au fost blestemati, s-au pocait, s-au spovedit si s-au indepartat necazurile. Daca cel ce a fost vinovat spune: "Dumnezeule, am facut asta si asta, iarta-ma", si se spovedeste cu durere si sinceritate, atunci Dumnezeu il va ierta.

Unii dintre crestini recurg la alt subterfugiu pentru a se eschiva de la spovedanie si anume solicita preotului doar "rugaciunea de dezlegare de blestem" din Molitfelnic, care este valabila, dar fara spovedanie este insuficienta. Procedeul este practicat indeosebi de etnia romilor.

Sfantul Ioan Iacob precizeaza: "De asemenea se blesteama singuri fara sa stie si cei care iubesc razbunarea si nu lasa nici un dram nerasplatit, fata de cei care-i nedreptatesc ori ii necajesc. Acestia cand citesc Psaltirea se leaga singuri prin cuvintele prorocesti care glasuiesc: "Doamne, Dumnezeul meu, de-am facut aceasta, de este nedreptate in mainile mele, de am rasplatit rele celor ce imi rasplatesc mie (adica celor ce ma asupresc) sa prigoneasca dar vrajmasul sufletul meu si sa-l prinda. Sa calce in pamant viata mea si slava mea in tarana s-o aseze." (Ps. 6, 3-6)".

In Molitfelnic mai sunt consemnate si molitfele Sfantului Vasile cel Mare care se citesc numai de catre arhiereu sau de preot. Biserica Ortodoxa nu permite ca mireanul sa se substituie preotului si sa indrazneasca sa citeasca molitfele Sfantului Vasile cel Mare sau alte rugaciuni copiate din Molitfelnic si preluate de cartile de rugaciuni unde apare formula: "dezleaga...", caci numai preotul, ca slujitor al Altarului, este intarit prin hirotonie si investit cu Sfanta Taina a Preotiei. Credinciosul mirean are destule arme ca sa se apere de diavol: Sfanta Cruce, smerenia, rugaciunea (psalmii lui David), postul, aghiazma (apa sfintita), Spovedania, precum si tot ajutorul Bisericii.

Un exemplu concret este o versiune a acatistului Sfantului Ciprian care are atasata la sfarsit o rugaciune preluata dintr-un Molitfelnic mai vechi si care cuprinde formula: "Asa, Doamne, Stapane a toate, auzi-ma pe mine, nevrednicul slujitorul Tau (Arhiereu sau Preot - n. n.) si dezleaga..."

Deci, se intelege ca se adreseaza harului preotiei, nu faptelor crestinului. Am intalnit o familie (n. n.) care citea acest acatist si in momentul in care ajungeau la rugaciunea respectiva si pronuntau cuvintele: "dezleaga..." (aceasta formula se repeta de patru ori in cuprinsul acestei rugaciuni - n. n.) le sareau scantei din ochi, ceea ce de fapt, confirma cele subliniate mai sus.

Iata si parerea Parintelui Arsenie despre cum trebuie sa actioneze crestinul in lupta cu vrajmasul: "O mare greseala este ca, atunci cand esti ispitit vizibil, sa-l blestemi pe dracul, sa dialoghezi cu el. El este bucuros ca-l consideri. Trebuie desconsiderat, ca nu-i o putere, e un tolerat. Cu dusmanul nu se sta de vorba. Roaga-te la Dumnezeu, ca puterea Numelui il goneste: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul !

Bunaoara, stii ca Psaltirea este foarte buna si te apuci sa o citesti din scoarta in scoarta. Lipsa de dreapta socoteala! S-a constatat ca diavolului nu-i prea place cititul la Psaltire. Eu recomand o catisma la douazeci si patru de ore. Altfel te bagi singur la adanc si dai o batalie... Poti sa birui, dar sa stii sa inoti, sa stii sa birui.

Dupa ce isi termina rugaciunea aceasta dupa tipic omul se considera achitat de obligatia rugaciunii si se retrage fara nimic de la ceea ce ar trebui sa-l tina prezent. Daca ai rostit un Tatal nostru, daca ai citit un Paraclis si un Acatist e foarte bine. Dar ceea ce, de fapt, trebuie adus la cunostinta, pentru a se intelege, e prezenta inimii continua. Adica sunt mai mult pentru o continua tresarire duhovniceasca. De aceea pot sa spun ca: orice clipa poate sa fie un timp si orice suspinare poate sa fie o rugaciune.

Suspinarea, insa, nu iti ia timp. E la indemana si angajeaza toata fiinta ta: "Of, Doamne!", si ai facut mai mult decat acela care a zis de zece ori Tatal nostru, il stia pe de rost si l-a zis repede. Nu aceasta inseamna castig duhovnicesc: "Am zis multe!". Stii ce faci dupa ce zici multe: "Doamne, am zis... si am depasit pe multi!"

O rugaciune adanca inseamna o tacere adanca.

M-a intrebat cineva de cate ori sa zica rugaciunea, dupa ce un alt parinte ii recomandase sa o spuna de 1.000 de ori. I-am raspuns: "Sa zici o data si sa nu mai termini!". Iar cuiva care m-a intrebat: "Cate metanii sa fac in douazeci si patru de ore?". I-am raspuns: "Ai libertatea sa faci cate poti! Dar sa faci."

joi, 17 decembrie 2009

Documentar socant ! Acesti oameni au vazut iadul, demoni si draci. Iadul este real. 1 / 9

,,Frati crestini fiti demni de cruce ! .,,

Acatistul Sfantului Gherman din Alaska - 13 decembrie

Acatistul Sfantului Gherman De Dumnezeu purtator si facator de minuni din Alaska - (9 august, 13 decembrie)


Sfantul Gherman (1756-1837) a fost un calugar crescut in duhul isihast al Sfantului Paisie de la Neamt, ce a ajuns misionar in insulele aleutine, fiind primul sfant ortodox ce a trait pe pamant american. La canonizarea sa a contribuit mai ales Parintele Serafim Rose si fratia sa, ce poarta acum chiar numele sfantului. Sfantul Gherman este cunoscut si prin numeroasele minuni si tamaduiri savarsite dupa adormirea sa. Sfintele sale moaste se afla in Alaska pe insula Kodiak, iar o particica la manastirea Ormilia din Grecia.

Condacul I

Minunatule facator de minuni si preaslavit Sfant al lui Hristos, de Dumnezeu purtatorule Parinte Gherman, stralucirea Alaskai si bucuria intregii Americi, tie iti aducem aceste cantari de lauda. Fiind cerescul ocrotitor al pamantului nostru si prea puternic mijlocitor inaintea lui Dumnezeu, nu inceta sa te rogi pentru noi, fiii tai, care cu ravna strigam tie:

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Icos I

Facatorul ingerilor mai dinainte te-a ales, parinte Gherman, sa fii propovaduitor al credintei Ortodoxe in Lumea Noua si intemeietor al monahismului in nordul indepartat, si te-a trimis pe tine precum l-a trimis pe Apostolul Pavel la pagani, pentru ca lumina Ortodoxiei sa straluceasca pana la capatul pamantului. Iar oamenii cei multumitori te lauda pe tine ca pe un ceresc ocrotitor cu aceste cantari:

Bucura-te, Parintele nostru Gherman, urmasul Apostolilor;

Bucura-te, cel care ai luminat pamantul american cu lumina adevaratei credinte;

Bucura-te, cel ce ai dobandit stravechea dragoste de pustie;

Bucura-te, cel ce ai fost salvat de la moarte de Maica Domnului;

Bucura-te, cel ce ai fost crescut din copilarie in pustia Sarovului;

Bucura-te, prea cinstita mladita a Valaamului;

Bucura-te, ca ai fost luminat de lumina Taborului;

Bucura-te, cel care ai luminat cu Hristos intunericul nordului;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 2

Fiind inflacarat cu dragoste arzatoare pentru Domnul si dorind sa-L slujesti numai pe El, ti-ai daruit tineretile lui Dumnezeu ca un dar ales si ti-ai indreptat pasii catre manastirile Sarovului si ale Valaamului, unde laolalta cu obstea monahilor ai cantat cu umilinta: "Iisuse Preadulce, mantuieste-ne pe noi pacatosii". Aliluia!

Icosul 2

Din tineretile tale ai fost impodobit cu intelepciune duhovniceasca, sfinte al lui Dumnezeu, ca sa poti intelege frumusetea si dulceata Raiului; astfel cu prea inteleptul staret Nazarie, povatuitorul Sfantului Serafim de Sarov, ai cercetat intelepciunea lui Dumnezeu si caile Domnului. Pentru aceasta, Sfanta Biserica te lauda asa:

Bucura-te, ca l-ai slujit pe staretul pustnic in pustia Sarovului;

Bucura-te, ca precum o albina, ai adunat nectar duhovnicesc de la marele Teodor din Sanaxar;

Bucura-te, cel ce cu prietenul tau Varlaam ai intarit pe fratii de la Valaam; intareste-ne acum si pe noi;

Bucura-te, ca ai cercetat pe pustnicii din departari; acum cerceteaza-ne si pe noi;

Bucura-te, ca tu insuti ai devenit pustnic la "Campia lui Gherman";

Bucura-te, ca prin sfintenia ta ai fost asemenea ocrotitorului tau Gherman, intemeietorul Valaamului;

Bucura-te, ca ai fost cinstit de fratii de la Valaam pentru blandetea si trezvia ta;

Bucura-te, ca acum esti slavit de intreaga Biserica;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 3

Puterea Celui Preainalt a luminat pe de Dumnezeu inteleptitul ierarh al Bisericii Ruse, Gabriel, sa trimita propovaduitori ai credintei Ortodoxe pe pamantul american, iar tu, Sfinte Parinte Gherman, ai primit aceasta apostoleasca lucrare. Pentru aceea, toti oamenii cei luminati cu lumina lui Hristos prin ostenelile tale si cu pilda vietii tale canta Domnului: Aliluia!

Icosul 3

Iubind ostenelile vietii monahale, tu ai aratat, Sfinte Parinte Gherman, si mare ravna apostoleasca in propovaduirea lui Hristos cel rastignit celor ce stateau in intunericul paganei necunostinte. Amintindu-ne durerile si ostenelile tale, cu dragoste iti inaltam cantare asa:

Bucura-te, cel ce ai aratat ascultare fara de cartire Staretului tau;

Bucura-te, cel ce ai calatorit pana la capatul pamantului, in lunga ta calatorie de filocalica propovaduire;

Bucura-te, cel a carui dragoste pentru pamantul parintesc nu s-a micsorat;

Bucura-te, cel ce ai ajuns sa ai dragoste arzatoare pentru noua ta tara;

Bucura-te, intaiul traitor al ascezei contemplative in America;

Bucura-te, oglindire a sfintilor monahi de la Ladoga din sfanta Rusie;

Bucura-te, cel ce ai adus "Tebaida ruseasca a Nordului" in America;

Bucura-te, cel ce ai sadit un inceput de sfintenie, ca o comoara pretioasa, in Lumea Noua;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 4

Nici furtuna inselatoarelor valuri ale oceanului, nici involburarile marilor rauri, nici padurile intunecate n-au putut sa stinga simtamintele tale, o, Sfinte Gherman, pentru bunavointa Staretului Nazarie fata de tine, si ai strigat cu recunostinta: "Imi inchipui cu ochii mintii iubita manastire a Valaamului si pururea o vad peste marele ocean". Aliluia!

Icosul 4

Auzim bucuria ta apostolica, Sfinte Parinte Gherman: "Am fost rapit in duh: gasindu-ma intre vreme buna si vreme rea, intre bucurie si intristare, intre indestulare si lipsa, saturare si infometare, caldura si frig, dar in toate necazurile aflu ceva ce ma bucura cand aud de ravna cu care fratii propovaduiesc cuvantul lui Dumnezeu, si trec de la bucurie la vederea duhovniceasca", si strigam catre tine unele ca acestea:

Bucura-te, propovaduitorule al lui Dumnezeu; insufla-ne si noua ravna ta;

Bucura-te, iubitorule de Dumnezeu; daruieste bucurie inimilor noastre;

Bucura-te, mijlocitorule pentru toti cei deznadajduiti;

Bucura-te, preadulce mangaietor al sufletelor tulburate;

Bucura-te, cel ce dai tamaduiri prin smerenia ta;

Bucura-te, aspru invatator al tuturor celor ce se indeparteaza de la Ortodoxie;

Bucura-te, cel care ne indrumi prin dragostea ta catre calea cea dreapta;

Bucura-te, cel care prin blandetea ta, dai aripi sufletelor noastre sa vada cele ceresti;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 5

Cu rugaciunea ta cea dumnezeieste curgatoare ai facut bine mirositoare padurile din insula Pinului, si ai stralucit ca o stea calugareasca, sfinte, numind aceasta insula Noul Valaam, dupa cum Vechiul Valaam fusese numit Noul Athos, ca sa luminezi astfel intregul pamant american cu lumina iubirii tale; iar calugarii si toti oamenii din toate colturile lui sa strige cu dragoste catre Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5

Vazand smerenia ta, parinte al nostru Gherman, toti s-au minunat cum ai refuzat marea slujba a preotiei, urmand pe Sfantul Antonie de la Pecerska, intemeietorul monahismului din Rusia, precum si el a urmat pe Sfantul Antonie cel Mare, parintele monahismului. Astfel, in adanca ta smerenie, intemeietorule al monahismului in vestul indepartat, tu ai dorit, dupa randuiala Athosului, sa fii un simplu calugar, zicand: "Crestinul este un luptator, care se lupta sa treaca printre ostile nevazutilor vrajmasi catre cereasca sa casa". Pentru aceasta noi iti cantam tie:

Bucura-te, ca prin smerenie ai ajuns la cereasca locuinta;

Bucura-te, ca in soborul sfintilor cuviosi ai devenit primul staret din America;

Bucura-te, ca esti mare calauzitor al ostilor calugaresti in razboiul nevazut;

Bucura-te, ca ai numit locul ostenelilor tale ascetice Noul Valaam;

Bucura-te, ca ai daruit moastele tale manastirii proorocite de tine;

Bucura-te, caci cu mare ravna ai pastrat taina calugariei;

Bucura-te, cald aparator al fratilor adunati de tine;

Bucura-te, ca ne-ai imbracat intr-o noua dorire si dragoste pentru veacul ce va sa vina;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 6

Pustia nordului slaveste ostenelile si minunile tale si te lauda ca pe o noua mladita a viei Bisericii din Rusia ce a inmugurit pe pamantul american. Cu rugaciunile tale ai inmiresmat mlastinile si padurile din Alaska, urmand pe ascetii cei din vechime, si in linistea noptii strigai catre Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Lumina Evangheliei a luminat in invataturile tale: "Crestinul trebuie sa traiasca intru nadejde si bucurie, si sa nu ia aminte la deznadejdea care-l copleseste. Pentru aceasta e nevoie de scutul credintei". Primind acestea de la tine, cu bucurie strigam:

Bucura-te, cel ce ai dat tuturor un scut de credinta vie si inteleapta;

Bucura-te, cel ce ai alungat intunericul paganatatii din noi;

Bucura-te, cel ce ai imprastiat mandria si deznadejdea prin dumnezeiasca vedere;

Bucura-te, ca ii ocrotesti pe toti cei neputinciosi, ca un adevarat parinte, pana in ziua de astazi;

Bucura-te, ca precum un duhovnicesc dascal ne chemi catre rai;

Bucura-te, ca numindu-te "umil" ne-ai invatat smerenia;

Bucura-te, cel ce ne-ai ranit inimile cu bucurie;

Bucura-te, cel ce ne-ai acoperit cu nadejdea ca si cu un curcubeu;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 7

Dorind sa lumineze un pamant pagan cu lumina cunoasterii Sale, Domnul a randuit sa semene cu putere semintele credintei Ortodoxe si ti-a poruncit, sfinte parinte, sa aperi si sa-i inveti pe toti adevarata credinta. Si ca un pastor neinfricat ne strigi: "Nu te teme turma mica; eu sunt cel ce bate clopotele Pascale! Hristos a Inviat!". Aliluia!

Icos 7

Minunat ai staruit in rugaciune intru cele inalte, Cuvioase Parinte, dar nu i-ai uitat nici pe cei ce traiau jos pe pamant. Ai avut mai ales mare grija de orfanii fara adapost, zidind pentru ei un adapost si o scoala, unde i-ai invatat legea Domnului. De aceea, pentru ostenelile tale primeste de la noi laudele acestea:

Bucura-te, aparatorul saracilor si al celor fara de tata;

Bucura-te, ca ai construit o casa orfanilor si i-ai invatat frica Domnului;

Bucura-te, ca dupa ce ai cultivat pamantul cu mare osteneala, ai adus rod insutit;

Bucura-te, hranitorul orfanilor cu hrana cereasca si cu hrana pamanteasca;

Bucura-te, ca ai dat tuturor sa bea din apa cea vie a Evangheliei;

Bucura-te, ca inmultind un mic peste ai multumit pe multi;

Bucura-te, om al tacerii, ce nu esti din lumea aceasta;

Bucura-te, ca i-ai invatat pe toti sa se roage neincetat si sa iubeasca pe Dumnezeu cu toata inima lor;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 8

O, preaslavita minune! Domnul, Iubitorul de oameni, dorind sa descopere in tine, Sfinte, un izvor de mangaiere pentru poporul Sau, ti-a daruit darurile inainte-vederii si al tamaduirii. Iar tu, prin faptele si cuvintele tale pe multi ai adus la dragostea de Dumnezeu; pentru aceea, luminati de razele ostenelilor tale, oamenii au strigat catre Domnul: Aliluia!

Icosul 8

Ales al lui Dumnezeu ai fost, sfinte, iar oamenii cei nou luminati cu lumina credintei crestine, au alergat catre tine in toate nevoile si necazurile lor. Iar tu, ca un parinte iubitor de fii, ai mijlocit pentru toti in rugaciune, daruind tamaduiri si mangaind pe toti cei ce alergau la tine pentru ajutor; pentru aceea fiii tai duhovnicesti te slavesc asa:

Bucura-te, liman linistit pentru sufletele zdruncinate de furtuni;

Bucura-te, doctorul nostru cel plin de har si grabnic ajutator;

Bucura-te, ca precum Sfantul Nil, prima biserica din insula Pinului ai inchinat-o Intampinarii Domnului;

Bucura-te, ca aprinzand tu lumanari pentru acest praznic, Domnul a dat ajutor miraculos in timpul unei ciume;

Bucura-te, cel ce-i aperi pe cei pribegi de dusmanii vazuti si de cei nevazuti;

Bucura-te, ca in vremea furtunilor duhovnicesti ai fost la fel de rabdator precum "Stanca Monahului";

Bucura-te, ca te-ai numit pe tine "doctor" pentru noul tau popor;

Bucura-te, iubitorule Avva care ai vazut viitorul ca si cum ar fi prezentul;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 9

Impreuna vorbitor cu cetele ingeresti ai fost, fericite parinte Gherman, si tu insuti ai dat marturie despre cum ingerii erau cu tine in salbaticie, sfintind apele la praznicul Botezului Domnului, si cum cu bucurie ai cantat cu ei. Auzind acestea, cei nascuti pamantenii s-au minunat, strigand impreuna: Aliluia!

Icosul 9

Marii ritori nu pot numara minunile pe care le-ai aratat poporului, cand ai linistit valurile marii si un foc din padure, prin rugaciunile tale. Iar cand a fost o mare revarsare de ape, prin rugaciunile tale ai oprit marea la icoana Maicii Domnului, spunand: "Apa nu va trece de acest loc". Pentru aceasta te laudam asa:

Bucura-te, ca in chip minunat linistesti apele;

Bucura-te, preaslavit izbavitor de focul din padure;

Bucura-te, cel care l-ai ascultat pe Sfantul Inochentie cand te-a strigat de pe mare;

Bucura-te, cel ce ai chemat in mod tainic pe sfantul noul mucenic Tihon Patriarhul in America;

Bucura-te, carmaci al celor ce plutesc pe mare;

Bucura-te, cel ce ce ai imblanzit ursi salbatici cu blandetea ta;

Bucura-te, cel ce ai schimbat mania oamenilor rai cu blandetea ta;

Bucura-te, cel ce ai trimis din ceruri o mireasma minunata celor ce te-au chemat;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 10

Slavim mantuitoarea si cinstita ta adormire, caci ai stiut dinainte ziua si ceasul fericitei tale inaltari de pe pamant la cer. Preaslavita a fost si ingroparea ta, caci, dupa patruzeci de zile de mare involburata, proorocia ta despre aceasta s-a implinit. Ucenicul tau Gherasim, simtind o mireasma minunata si vazand Lumina cea necreata ce te inconjura in ceasul adormirii, a cantat Domnului: Aliluia!

Icosul 10

Zid nesurpat esti prin viata ta, parinte, pentru obstile de calugari; iar la adormirea ta ai aratat o preaslavita minune: trupul tau a stat in biserica fara sa se strice, pentru multe zile. Oamenii, vazand la adormirea ta un stalp de foc inaltandu-se la cer, au strigat tie acestea:

Bucura-te, ca ne-ai incredintat prin cinstitul tau sfarsit de sfintenia ta;

Bucura-te, ca inaltandu-te la cer calea ti-a fost aratata printr-un stalp de foc;

Bucura-te, ca ne-ai lasat mostenire sfintele tale moaste;

Bucura-te, ca la racla moastelor tale schiopii se tamaduiesc si aud glasul tau din mormant;

Bucura-te, ca vindeci neputintele cu pamant de la mormantul tau;

Bucura-te, ca ne-ai dat un izvor de apa sfanta si tamaduitoare;

Bucura-te, ca ai venit la Staretul Gherasim chemandu-l sa traiasca pe insula Pinului;

Bucura-te, ca te afli in linistea insulei Pinului ca unul ce esti viu in chip tainic;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 11

Cantari neancetate ai inaltat catre Sfanta Treime in pustia din mijlocul naturii salbatice, Parinte Sfinte, si ai vegheat in duh asupra obstii de sfinti placuti ai lui Dumnezeu semanati si ocrotiti de tine pe pamantul american, cantand cu cetele ingeresti: Aliluia!

Icosul 11

Luminator ai fost, imprastiind lumina catre viitorii monahi, impreuna sfinti ostasi cu tine in indepartata America, ce mai inainte erau straini de adevarata Ortodoxie, sfinte Parintele nostru Gherman, aparandu-ne de atacuri si mjlocind pentru noi, ziceai: "Nu suntem zguduiti numai de valurile marii, ci noi suferim si calatorim prin mijlocul acestei lumi amagitoare si involburate, facandu-ne drum spre casa noastra cea cereasca"; pentru aceasta strigam tie:

Bucura-te, credincios impreuna-luptator cu Ioasaf, primul ierarh al rusilor din America;

Bucura-te, cel ce ai fost martor al ravnei pana la moarte al lui Iuvenalie;

Bucura-te, ca l-ai cinstit pe Petru Aleutul ca fiind un Nou Mucenic;

Bucura-te, cel ce l-ai invatat pe ucenicul tau Serghie sa fie vorbitor cu ingerii;

Bucura-te, cel ce mai inainte ai vazut arhieria Sfantului Inochentie, ierarhul intaistatator al Rusiei;

Bucura-te, cel ce printr-o cale tainica l-ai chemat pe monahul Gherasim sa reinoiasca Noul Valaam;

Bucura-te, ca l-ai pazit pe preotul Adrian de inchisoare in Rusia;

Bucura-te, cel ce i-ai insuflat Sfantului Ioan sa lucreze la canonizarea ta;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 12

Vazand harul si marea ta indrazneala inaintea lui Dumnezeu, ne rugam tie, sfinte Parinte: roaga fierbinte pe Domnul sa pazeasca Sfanta Sa Biserica de duhul acestei lumi care surpa prin necredinta sufletele fiilor ei, intunecand bucuria vietii daruita de Dumnezeu pentru intemeierea cetatii lui Dumnezeu, pentru ca ei sa se inalte de pe pamant la cer, cantand: Aliluia!

Icosul 12

Cantand proslavirea ta, te fericim Sfinte, ca unul ce esti preaputernic si stai inaintea Scarii Dumnezeiescului Urcus de pe pamant la cer. Ca unul ce ai dobandit Duhul cel Sfant si ai luminat pamantul nostru, auzi-ne pe noi cei ce de jos, ce-ti strigam tie acestea:

Bucura-te, ca ai dobandit rugaciunea curata prin caldura inimii;

Bucura-te, ca ai fost invaluit de sfanta lumina;

Bucura-te, ca ai varsat multe lacrimi din inima;

Bucura-te, ca ai dobandit tacerea si linistea cugetului;

Bucura-te, ca ti-ai curatit mintea pentru contemplarea tainelor ceresti;

Bucura-te, sfanta si straina luminare;

Bucura-te, inima luminata de Duhul Sfant;

Bucura-te, ca ai gustat desavarsirea si ne chemi si pe noi spre ea;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 13

O, preaslavite Sfant al lui Dumnezeu, Sfinte si de Dumnezeu purtatorule Parinte Gherman, primeste aceasta mica rugaciune a noastra facuta intru cinstirea ta. Stand inaintea tronului Atotputernicului Dumnezeu, roaga-te neincetat pentru noi, smeritii tai fii, ce am auzit glasul tau, strigand catre noi: "De azi inainte, din acest ceas, din aceasta clipa, sa-L iubim pe Dumnezeu mai presus de toate si sa implinim sfanta Sa voie". Aliluia!

Rugaciune Catre Sfantul si de Dumnezeu purtatorul Parintele nostru Gherman din Alaska

O preaminunate placut al lui Dumnezeu, parintele nostru Gherman! Tu bine ai lucrat pe meleaguri cu natura neprielnica si slujind lui Dumnezeu ai fost credincios in putine lucruri, dupa cuvantul Domnului care spune: Peste putine ai fost credincios, peste multe te voi pune. Si acum ai fost pus ocrotitor ceresc, precum un inger pazitor, peste indepartatele pamanturi apusene ale Alaskai si Americii, si esti ocrotitorul tuturor crestinilor ortodocsi din pamanturile nou luminate de credinta Ortodoxa. Roaga-te cu osardie pentru obstea monahilor, pentru toti crestinii ortodocsi si pentru toti cei ce sufera si sunt osteniti in valea desertaciunii lumesti. Pastreaza Biserica luptatoare de pe pamant intru puritatea Ortodoxiei, si apara pe toti oamenii cei binevoitori de puterile intunecate ale vrajmasului. Umple inimile noastre cu setea pentru dreapta credinta si pentru evlavie, cu duh de pace si dragoste si cu blandetea si smerenia Domnului Iisus Hristos. Daruieste mangaiere celor necajiti si cereasca hrana celor ce flamanzesc dupa dreptatea cea duhovniceasca. Dobandind cererea noastra, fie sa primim raspuns bun la ziua Infricosatoarei Judecati si cu toti sfintii sa cantam de Viata-Datatoarei Treimi, Tatalui celui necuprins, Adevaratului si Unuia Nascut Fiului Sau si Sfantului Duh, Mangaietorul, in vecii vecilor. Amin.



Nota: Acest acatist a fost scris in anul 1951 de Parintele Stefan Liasevski (+1986), un prieten apropiat al Arhimandritului Gherasim (+1969) din Insula Spruce, pazitorul manastirii Sfantului Gherman, Noul Valaam din Laguna Monahului. El a marturisit Parintelui Stefan ca Sfantul Gherman nu i-a aparut doar in vis, atunci cand l-a chemat sa traiasca pe Insula Spruce, ci a venit la el chiar in plina lumina a zilei si i-a spus in timp ce clopotele rasunau de-a lungul insulei: "Nu te teme. Eu trag clopotele pascale. Hristos a Inviat!" Acest fapt nu a fost publicat in timpul vietii Parintelui Gherasim ci doar dupa adormirea sa, de catre Parintele Stefan.

Despre Sfantul Gherman se pot citi in limba romana: "Sfantul Herman din Alaska - Comori ale spiritualitatii sale", Ed. Bunavestire; "Sfantul Gherman, Apostol in Alaska", Ed. Egumenita; Ierom. Alexander Golitzin, "Marturia vie a Sfantului Munte", Ed. IBMBOR, 2006.


Traducere de Victor Popescu-Sandu

marți, 15 decembrie 2009

sfintii zilei de 16 dec


NASTEREA DOMNULUI NOSTRU



NOAPTEA NASTERII DOMNULUI ...În vremea aceea a ieşit o poruncă de la Cezar August să se înscrie toată lumea.

Înscrierea aceasta s'a făcut întîia dată pe cînd era dregător în Siria Ăuirinius.

Toţi se duceau să se înscrie, fiecare în cetatea lui.

Iosif s'a suit şi el din Galilea, din cetatea Nazaret, ca să se ducă în Iudea, în cetatea lui David, numită Betleem,-pentrucă era din casa şi din seminţia lui David, -

să se înscrie împreună cu Maria, logodnica lui, care era însărcinată.
Pe cînd erau ei acolo, s'a împlinit vremea cînd trebuia să nască Maria.

Şi a născut pe Fiul ei cel întîi născut, L -a înfăşat în scutece şi L -a culcat într'o iesle, pentrucă în casa de poposire nu era loc pentru ei.



În ţinutul acela erau nişte păstori, cari stăteau afară în cîmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor.

Şi iată că un înger al Domnului s'a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s'au înfricoşat foarte tare.



Dar îngerul le -a zis: ,,Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:

astăzi în cetatea lui David, vi s'a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul.

Iată semnul, după care -L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într'o iesle.``

Şi deodată, împreună cu îngerul s'a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicînd:

,,Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.``


După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: ,,Haidem să mergem pînă la Betleem, şi să vedem ce ni s'a spus şi ce ne -a făcut cunoscut Domnul.``

S'au dus în grabă, şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi pruncul culcat în iesl
După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. Toţi ceice i-au auzit, s'au mirat de cele ce le spuneau păstorii.



Maria păstra toate cuvintele acelea, şi se gîndea la ele în inima ei.

Şi păstorii s'au întors, slăvind şi lăudînd pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, şi

cari erau întocmai cum li se spusese.

După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim, şi au întrebat: ,,Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui.``

Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s'a turburat mult; şi tot Ierusalimul s'a turburat împreună cu el.

A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul.

,,În Betleemul din Iudea``, i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul: ‘Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.’

Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua.

Apoi i -a trimes la Betleem, şi le -a zis: ,,duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc: şi cînd Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.``

După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat.


Şi iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit şi s'a oprit deasupra locului unde era Pruncul.

Cînd au văzut ei steaua, n'au mai putut de bucurie.

Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s'au aruncat cu faţa la pămînt, şi I s'au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămîie şi smirnă.



Fie ca aceasta minunata istorie a Nasterii Domnului sa va binecuvanteze si sa va mangaie inimile.

NASTEREA DOMNULUI NOSTRU

În ţinutul acela erau nişte păstori, cari stăteau afară în cîmp, şi făceau de strajă noaptea împrejurul turmei lor.

Şi iată că un înger al Domnului s'a înfăţişat înaintea lor, şi slava Domnului a strălucit împrejurul lor. Ei s'au înfricoşat foarte tare.



Dar îngerul le -a zis: ,,Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:

astăzi în cetatea lui David, vi s'a născut un Mîntuitor, care este Hristos, Domnul.

Iată semnul, după care -L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într'o iesle.``

Şi deodată, împreună cu îngerul s'a unit o mulţime de oaste cerească, lăudînd pe Dumnezeu, şi zicînd:

,,Slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte, şi pace pe pămînt între oamenii plăcuţi Lui.``



După ce au plecat îngerii de la ei, ca să se întoarcă în cer, păstorii au zis unii către alţii: ,,Haidem să mergem pînă la Betleem, şi să vedem ce ni s'a spus şi ce ne -a făcut cunoscut Domnul.``


S'au dus în grabă, şi au găsit pe Maria, pe Iosif, şi pruncul culcat în iesle.

După ce L-au văzut, au istorisit ce li se spusese despre Prunc. Toţi ceice i-au auzit, s'au mirat de cele ce le spuneau păstorii.


Maria păstra toate cuvintele acelea, şi se gîndea la ele în inima ei.

Şi păstorii s'au întors, slăvind şi lăudînd pe Dumnezeu, pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră, şi

cari erau întocmai cum li se spusese.

După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim, şi au întrebat: ,,Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui.``

Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s'a turburat mult; şi tot Ierusalimul s'a turburat împreună cu el.

A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul.

,,În Betleemul din Iudea``, i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul: ‘Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.’

Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua.

Apoi i -a trimes la Betleem, şi le -a zis: ,,duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc: şi cînd Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.``

După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat.

Şi iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit şi s'a oprit deasupra locului unde era Pruncul.

Cînd au văzut ei steaua, n'au mai putut de bucurie.

Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s'au aruncat cu faţa la pămînt, şi I s'au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămîie şi smirnă.


Fie ca aceasta minunata istorie a Nasterii Domnului sa va binecuvanteze si sa va mangaie inimile.

DE CRACIUN CRESTINE FII MAI BUN

Noaptea am venit,
Noapte am aflat.
Iată omenirea
Cum M-a aşteptat !

Ţi-am adus Lumină !
Nu o refuza !
Umple-ţi inimioara
Şi căsuţa ta !


Suflete ostenit,

Bethleemul doarme.
Nimeni nu M-aşteaptă.
Lumea vede steaua,
Dar nu se deşteaptă.

Tu cum Mă aştepţi?
Stele s-au ivit !
Noaptea e în toi !
Sau... eşti obosit ?



Suflete începător,

Iarna M-am născut
Jos, pe paie reci,
Ca să-ţi fie ţie
Cald şi bine-n veci.

Ce vreau de la tine
Ca recunoştinţă:
Pentru tot trecutul,
Sinceră căinţă.

Suflete sensibil,


M-am născut pe paie,
Într-o iesle rece.
Mi-a-ngheţat năsucul;
Tremurul nu-Mi trece.

Dacă e calduţă
Inimioara ta,
Mi-aş dori să intru
Şi să stau în ea.


Vezi cât sunt de mic
Şi de drăgălaş ?
Am venit din ceruri
În acest sălaş.

De ţi-e drag de Mine
Şi de mama Mea,
Cheamă-Mă la tine,
În căsuţa ta !

Ca să fii cu Mine
În ceresc sălaş,
M-am făcut ca tine:
Prunc şi copilaş.

Spune-Mi: vrei cu Mine
Sus, în Cerul Sfânt ?
Sau ramâi aicea,
Jos, pe-acest Pământ ?

duminică, 13 decembrie 2009

Acatistul Sfantului Gherman din Alaska - 13 decembrie

Acatistul Sfantului Gherman De Dumnezeu purtator si facator de minuni din Alaska - (9 august, 13 decembrie)



Sfantul Gherman (1756-1837) a fost un calugar crescut in duhul isihast al Sfantului Paisie de la Neamt, ce a ajuns misionar in insulele aleutine, fiind primul sfant ortodox ce a trait pe pamant american. La canonizarea sa a contribuit mai ales Parintele Serafim Rose si fratia sa, ce poarta acum chiar numele sfantului. Sfantul Gherman este cunoscut si prin numeroasele minuni si tamaduiri savarsite dupa adormirea sa. Sfintele sale moaste se afla in Alaska pe insula Kodiak, iar o particica la manastirea Ormilia din Grecia.

Condacul I

Minunatule facator de minuni si preaslavit Sfant al lui Hristos, de Dumnezeu purtatorule Parinte Gherman, stralucirea Alaskai si bucuria intregii Americi, tie iti aducem aceste cantari de lauda. Fiind cerescul ocrotitor al pamantului nostru si prea puternic mijlocitor inaintea lui Dumnezeu, nu inceta sa te rogi pentru noi, fiii tai, care cu ravna strigam tie:

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Icos I

Facatorul ingerilor mai dinainte te-a ales, parinte Gherman, sa fii propovaduitor al credintei Ortodoxe in Lumea Noua si intemeietor al monahismului in nordul indepartat, si te-a trimis pe tine precum l-a trimis pe Apostolul Pavel la pagani, pentru ca lumina Ortodoxiei sa straluceasca pana la capatul pamantului. Iar oamenii cei multumitori te lauda pe tine ca pe un ceresc ocrotitor cu aceste cantari:

Bucura-te, Parintele nostru Gherman, urmasul Apostolilor;

Bucura-te, cel care ai luminat pamantul american cu lumina adevaratei credinte;

Bucura-te, cel ce ai dobandit stravechea dragoste de pustie;

Bucura-te, cel ce ai fost salvat de la moarte de Maica Domnului;

Bucura-te, cel ce ai fost crescut din copilarie in pustia Sarovului;

Bucura-te, prea cinstita mladita a Valaamului;

Bucura-te, ca ai fost luminat de lumina Taborului;

Bucura-te, cel care ai luminat cu Hristos intunericul nordului;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 2

Fiind inflacarat cu dragoste arzatoare pentru Domnul si dorind sa-L slujesti numai pe El, ti-ai daruit tineretile lui Dumnezeu ca un dar ales si ti-ai indreptat pasii catre manastirile Sarovului si ale Valaamului, unde laolalta cu obstea monahilor ai cantat cu umilinta: "Iisuse Preadulce, mantuieste-ne pe noi pacatosii". Aliluia!

Icosul 2

Din tineretile tale ai fost impodobit cu intelepciune duhovniceasca, sfinte al lui Dumnezeu, ca sa poti intelege frumusetea si dulceata Raiului; astfel cu prea inteleptul staret Nazarie, povatuitorul Sfantului Serafim de Sarov, ai cercetat intelepciunea lui Dumnezeu si caile Domnului. Pentru aceasta, Sfanta Biserica te lauda asa:

Bucura-te, ca l-ai slujit pe staretul pustnic in pustia Sarovului;

Bucura-te, ca precum o albina, ai adunat nectar duhovnicesc de la marele Teodor din Sanaxar;

Bucura-te, cel ce cu prietenul tau Varlaam ai intarit pe fratii de la Valaam; intareste-ne acum si pe noi;

Bucura-te, ca ai cercetat pe pustnicii din departari; acum cerceteaza-ne si pe noi;

Bucura-te, ca tu insuti ai devenit pustnic la "Campia lui Gherman";

Bucura-te, ca prin sfintenia ta ai fost asemenea ocrotitorului tau Gherman, intemeietorul Valaamului;

Bucura-te, ca ai fost cinstit de fratii de la Valaam pentru blandetea si trezvia ta;

Bucura-te, ca acum esti slavit de intreaga Biserica;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 3

Puterea Celui Preainalt a luminat pe de Dumnezeu inteleptitul ierarh al Bisericii Ruse, Gabriel, sa trimita propovaduitori ai credintei Ortodoxe pe pamantul american, iar tu, Sfinte Parinte Gherman, ai primit aceasta apostoleasca lucrare. Pentru aceea, toti oamenii cei luminati cu lumina lui Hristos prin ostenelile tale si cu pilda vietii tale canta Domnului: Aliluia!

Icosul 3

Iubind ostenelile vietii monahale, tu ai aratat, Sfinte Parinte Gherman, si mare ravna apostoleasca in propovaduirea lui Hristos cel rastignit celor ce stateau in intunericul paganei necunostinte. Amintindu-ne durerile si ostenelile tale, cu dragoste iti inaltam cantare asa:

Bucura-te, cel ce ai aratat ascultare fara de cartire Staretului tau;

Bucura-te, cel ce ai calatorit pana la capatul pamantului, in lunga ta calatorie de filocalica propovaduire;

Bucura-te, cel a carui dragoste pentru pamantul parintesc nu s-a micsorat;

Bucura-te, cel ce ai ajuns sa ai dragoste arzatoare pentru noua ta tara;

Bucura-te, intaiul traitor al ascezei contemplative in America;

Bucura-te, oglindire a sfintilor monahi de la Ladoga din sfanta Rusie;

Bucura-te, cel ce ai adus "Tebaida ruseasca a Nordului" in America;

Bucura-te, cel ce ai sadit un inceput de sfintenie, ca o comoara pretioasa, in Lumea Noua;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 4

Nici furtuna inselatoarelor valuri ale oceanului, nici involburarile marilor rauri, nici padurile intunecate n-au putut sa stinga simtamintele tale, o, Sfinte Gherman, pentru bunavointa Staretului Nazarie fata de tine, si ai strigat cu recunostinta: "Imi inchipui cu ochii mintii iubita manastire a Valaamului si pururea o vad peste marele ocean". Aliluia!

Icosul 4

Auzim bucuria ta apostolica, Sfinte Parinte Gherman: "Am fost rapit in duh: gasindu-ma intre vreme buna si vreme rea, intre bucurie si intristare, intre indestulare si lipsa, saturare si infometare, caldura si frig, dar in toate necazurile aflu ceva ce ma bucura cand aud de ravna cu care fratii propovaduiesc cuvantul lui Dumnezeu, si trec de la bucurie la vederea duhovniceasca", si strigam catre tine unele ca acestea:

Bucura-te, propovaduitorule al lui Dumnezeu; insufla-ne si noua ravna ta;

Bucura-te, iubitorule de Dumnezeu; daruieste bucurie inimilor noastre;

Bucura-te, mijlocitorule pentru toti cei deznadajduiti;

Bucura-te, preadulce mangaietor al sufletelor tulburate;

Bucura-te, cel ce dai tamaduiri prin smerenia ta;

Bucura-te, aspru invatator al tuturor celor ce se indeparteaza de la Ortodoxie;

Bucura-te, cel care ne indrumi prin dragostea ta catre calea cea dreapta;

Bucura-te, cel care prin blandetea ta, dai aripi sufletelor noastre sa vada cele ceresti;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 5

Cu rugaciunea ta cea dumnezeieste curgatoare ai facut bine mirositoare padurile din insula Pinului, si ai stralucit ca o stea calugareasca, sfinte, numind aceasta insula Noul Valaam, dupa cum Vechiul Valaam fusese numit Noul Athos, ca sa luminezi astfel intregul pamant american cu lumina iubirii tale; iar calugarii si toti oamenii din toate colturile lui sa strige cu dragoste catre Dumnezeu: Aliluia!

Icos 5

Vazand smerenia ta, parinte al nostru Gherman, toti s-au minunat cum ai refuzat marea slujba a preotiei, urmand pe Sfantul Antonie de la Pecerska, intemeietorul monahismului din Rusia, precum si el a urmat pe Sfantul Antonie cel Mare, parintele monahismului. Astfel, in adanca ta smerenie, intemeietorule al monahismului in vestul indepartat, tu ai dorit, dupa randuiala Athosului, sa fii un simplu calugar, zicand: "Crestinul este un luptator, care se lupta sa treaca printre ostile nevazutilor vrajmasi catre cereasca sa casa". Pentru aceasta noi iti cantam tie:

Bucura-te, ca prin smerenie ai ajuns la cereasca locuinta;

Bucura-te, ca in soborul sfintilor cuviosi ai devenit primul staret din America;

Bucura-te, ca esti mare calauzitor al ostilor calugaresti in razboiul nevazut;

Bucura-te, ca ai numit locul ostenelilor tale ascetice Noul Valaam;

Bucura-te, ca ai daruit moastele tale manastirii proorocite de tine;

Bucura-te, caci cu mare ravna ai pastrat taina calugariei;

Bucura-te, cald aparator al fratilor adunati de tine;

Bucura-te, ca ne-ai imbracat intr-o noua dorire si dragoste pentru veacul ce va sa vina;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 6

Pustia nordului slaveste ostenelile si minunile tale si te lauda ca pe o noua mladita a viei Bisericii din Rusia ce a inmugurit pe pamantul american. Cu rugaciunile tale ai inmiresmat mlastinile si padurile din Alaska, urmand pe ascetii cei din vechime, si in linistea noptii strigai catre Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6

Lumina Evangheliei a luminat in invataturile tale: "Crestinul trebuie sa traiasca intru nadejde si bucurie, si sa nu ia aminte la deznadejdea care-l copleseste. Pentru aceasta e nevoie de scutul credintei". Primind acestea de la tine, cu bucurie strigam:

Bucura-te, cel ce ai dat tuturor un scut de credinta vie si inteleapta;

Bucura-te, cel ce ai alungat intunericul paganatatii din noi;

Bucura-te, cel ce ai imprastiat mandria si deznadejdea prin dumnezeiasca vedere;

Bucura-te, ca ii ocrotesti pe toti cei neputinciosi, ca un adevarat parinte, pana in ziua de astazi;

Bucura-te, ca precum un duhovnicesc dascal ne chemi catre rai;

Bucura-te, ca numindu-te "umil" ne-ai invatat smerenia;

Bucura-te, cel ce ne-ai ranit inimile cu bucurie;

Bucura-te, cel ce ne-ai acoperit cu nadejdea ca si cu un curcubeu;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 7

Dorind sa lumineze un pamant pagan cu lumina cunoasterii Sale, Domnul a randuit sa semene cu putere semintele credintei Ortodoxe si ti-a poruncit, sfinte parinte, sa aperi si sa-i inveti pe toti adevarata credinta. Si ca un pastor neinfricat ne strigi: "Nu te teme turma mica; eu sunt cel ce bate clopotele Pascale! Hristos a Inviat!". Aliluia!

Icos 7

Minunat ai staruit in rugaciune intru cele inalte, Cuvioase Parinte, dar nu i-ai uitat nici pe cei ce traiau jos pe pamant. Ai avut mai ales mare grija de orfanii fara adapost, zidind pentru ei un adapost si o scoala, unde i-ai invatat legea Domnului. De aceea, pentru ostenelile tale primeste de la noi laudele acestea:

Bucura-te, aparatorul saracilor si al celor fara de tata;

Bucura-te, ca ai construit o casa orfanilor si i-ai invatat frica Domnului;

Bucura-te, ca dupa ce ai cultivat pamantul cu mare osteneala, ai adus rod insutit;

Bucura-te, hranitorul orfanilor cu hrana cereasca si cu hrana pamanteasca;

Bucura-te, ca ai dat tuturor sa bea din apa cea vie a Evangheliei;

Bucura-te, ca inmultind un mic peste ai multumit pe multi;

Bucura-te, om al tacerii, ce nu esti din lumea aceasta;

Bucura-te, ca i-ai invatat pe toti sa se roage neincetat si sa iubeasca pe Dumnezeu cu toata inima lor;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 8

O, preaslavita minune! Domnul, Iubitorul de oameni, dorind sa descopere in tine, Sfinte, un izvor de mangaiere pentru poporul Sau, ti-a daruit darurile inainte-vederii si al tamaduirii. Iar tu, prin faptele si cuvintele tale pe multi ai adus la dragostea de Dumnezeu; pentru aceea, luminati de razele ostenelilor tale, oamenii au strigat catre Domnul: Aliluia!

Icosul 8

Ales al lui Dumnezeu ai fost, sfinte, iar oamenii cei nou luminati cu lumina credintei crestine, au alergat catre tine in toate nevoile si necazurile lor. Iar tu, ca un parinte iubitor de fii, ai mijlocit pentru toti in rugaciune, daruind tamaduiri si mangaind pe toti cei ce alergau la tine pentru ajutor; pentru aceea fiii tai duhovnicesti te slavesc asa:

Bucura-te, liman linistit pentru sufletele zdruncinate de furtuni;

Bucura-te, doctorul nostru cel plin de har si grabnic ajutator;

Bucura-te, ca precum Sfantul Nil, prima biserica din insula Pinului ai inchinat-o Intampinarii Domnului;

Bucura-te, ca aprinzand tu lumanari pentru acest praznic, Domnul a dat ajutor miraculos in timpul unei ciume;

Bucura-te, cel ce-i aperi pe cei pribegi de dusmanii vazuti si de cei nevazuti;

Bucura-te, ca in vremea furtunilor duhovnicesti ai fost la fel de rabdator precum "Stanca Monahului";

Bucura-te, ca te-ai numit pe tine "doctor" pentru noul tau popor;

Bucura-te, iubitorule Avva care ai vazut viitorul ca si cum ar fi prezentul;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 9

Impreuna vorbitor cu cetele ingeresti ai fost, fericite parinte Gherman, si tu insuti ai dat marturie despre cum ingerii erau cu tine in salbaticie, sfintind apele la praznicul Botezului Domnului, si cum cu bucurie ai cantat cu ei. Auzind acestea, cei nascuti pamantenii s-au minunat, strigand impreuna: Aliluia!

Icosul 9

Marii ritori nu pot numara minunile pe care le-ai aratat poporului, cand ai linistit valurile marii si un foc din padure, prin rugaciunile tale. Iar cand a fost o mare revarsare de ape, prin rugaciunile tale ai oprit marea la icoana Maicii Domnului, spunand: "Apa nu va trece de acest loc". Pentru aceasta te laudam asa:

Bucura-te, ca in chip minunat linistesti apele;

Bucura-te, preaslavit izbavitor de focul din padure;

Bucura-te, cel care l-ai ascultat pe Sfantul Inochentie cand te-a strigat de pe mare;

Bucura-te, cel ce ai chemat in mod tainic pe sfantul noul mucenic Tihon Patriarhul in America;

Bucura-te, carmaci al celor ce plutesc pe mare;

Bucura-te, cel ce ce ai imblanzit ursi salbatici cu blandetea ta;

Bucura-te, cel ce ai schimbat mania oamenilor rai cu blandetea ta;

Bucura-te, cel ce ai trimis din ceruri o mireasma minunata celor ce te-au chemat;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 10

Slavim mantuitoarea si cinstita ta adormire, caci ai stiut dinainte ziua si ceasul fericitei tale inaltari de pe pamant la cer. Preaslavita a fost si ingroparea ta, caci, dupa patruzeci de zile de mare involburata, proorocia ta despre aceasta s-a implinit. Ucenicul tau Gherasim, simtind o mireasma minunata si vazand Lumina cea necreata ce te inconjura in ceasul adormirii, a cantat Domnului: Aliluia!

Icosul 10

Zid nesurpat esti prin viata ta, parinte, pentru obstile de calugari; iar la adormirea ta ai aratat o preaslavita minune: trupul tau a stat in biserica fara sa se strice, pentru multe zile. Oamenii, vazand la adormirea ta un stalp de foc inaltandu-se la cer, au strigat tie acestea:

Bucura-te, ca ne-ai incredintat prin cinstitul tau sfarsit de sfintenia ta;

Bucura-te, ca inaltandu-te la cer calea ti-a fost aratata printr-un stalp de foc;

Bucura-te, ca ne-ai lasat mostenire sfintele tale moaste;

Bucura-te, ca la racla moastelor tale schiopii se tamaduiesc si aud glasul tau din mormant;

Bucura-te, ca vindeci neputintele cu pamant de la mormantul tau;

Bucura-te, ca ne-ai dat un izvor de apa sfanta si tamaduitoare;

Bucura-te, ca ai venit la Staretul Gherasim chemandu-l sa traiasca pe insula Pinului;

Bucura-te, ca te afli in linistea insulei Pinului ca unul ce esti viu in chip tainic;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 11

Cantari neancetate ai inaltat catre Sfanta Treime in pustia din mijlocul naturii salbatice, Parinte Sfinte, si ai vegheat in duh asupra obstii de sfinti placuti ai lui Dumnezeu semanati si ocrotiti de tine pe pamantul american, cantand cu cetele ingeresti: Aliluia!

Icosul 11

Luminator ai fost, imprastiind lumina catre viitorii monahi, impreuna sfinti ostasi cu tine in indepartata America, ce mai inainte erau straini de adevarata Ortodoxie, sfinte Parintele nostru Gherman, aparandu-ne de atacuri si mjlocind pentru noi, ziceai: "Nu suntem zguduiti numai de valurile marii, ci noi suferim si calatorim prin mijlocul acestei lumi amagitoare si involburate, facandu-ne drum spre casa noastra cea cereasca"; pentru aceasta strigam tie:

Bucura-te, credincios impreuna-luptator cu Ioasaf, primul ierarh al rusilor din America;

Bucura-te, cel ce ai fost martor al ravnei pana la moarte al lui Iuvenalie;

Bucura-te, ca l-ai cinstit pe Petru Aleutul ca fiind un Nou Mucenic;

Bucura-te, cel ce l-ai invatat pe ucenicul tau Serghie sa fie vorbitor cu ingerii;

Bucura-te, cel ce mai inainte ai vazut arhieria Sfantului Inochentie, ierarhul intaistatator al Rusiei;

Bucura-te, cel ce printr-o cale tainica l-ai chemat pe monahul Gherasim sa reinoiasca Noul Valaam;

Bucura-te, ca l-ai pazit pe preotul Adrian de inchisoare in Rusia;

Bucura-te, cel ce i-ai insuflat Sfantului Ioan sa lucreze la canonizarea ta;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 12

Vazand harul si marea ta indrazneala inaintea lui Dumnezeu, ne rugam tie, sfinte Parinte: roaga fierbinte pe Domnul sa pazeasca Sfanta Sa Biserica de duhul acestei lumi care surpa prin necredinta sufletele fiilor ei, intunecand bucuria vietii daruita de Dumnezeu pentru intemeierea cetatii lui Dumnezeu, pentru ca ei sa se inalte de pe pamant la cer, cantand: Aliluia!

Icosul 12

Cantand proslavirea ta, te fericim Sfinte, ca unul ce esti preaputernic si stai inaintea Scarii Dumnezeiescului Urcus de pe pamant la cer. Ca unul ce ai dobandit Duhul cel Sfant si ai luminat pamantul nostru, auzi-ne pe noi cei ce de jos, ce-ti strigam tie acestea:

Bucura-te, ca ai dobandit rugaciunea curata prin caldura inimii;

Bucura-te, ca ai fost invaluit de sfanta lumina;

Bucura-te, ca ai varsat multe lacrimi din inima;

Bucura-te, ca ai dobandit tacerea si linistea cugetului;

Bucura-te, ca ti-ai curatit mintea pentru contemplarea tainelor ceresti;

Bucura-te, sfanta si straina luminare;

Bucura-te, inima luminata de Duhul Sfant;

Bucura-te, ca ai gustat desavarsirea si ne chemi si pe noi spre ea;

Bucura-te, sfinte Parinte al nostru Gherman, preaslavit facator de minuni al Alaskai si al intregii Americi!

Condacul 13

O, preaslavite Sfant al lui Dumnezeu, Sfinte si de Dumnezeu purtatorule Parinte Gherman, primeste aceasta mica rugaciune a noastra facuta intru cinstirea ta. Stand inaintea tronului Atotputernicului Dumnezeu, roaga-te neincetat pentru noi, smeritii tai fii, ce am auzit glasul tau, strigand catre noi: "De azi inainte, din acest ceas, din aceasta clipa, sa-L iubim pe Dumnezeu mai presus de toate si sa implinim sfanta Sa voie". Aliluia!

Rugaciune Catre Sfantul si de Dumnezeu purtatorul Parintele nostru Gherman din Alaska

O preaminunate placut al lui Dumnezeu, parintele nostru Gherman! Tu bine ai lucrat pe meleaguri cu natura neprielnica si slujind lui Dumnezeu ai fost credincios in putine lucruri, dupa cuvantul Domnului care spune: Peste putine ai fost credincios, peste multe te voi pune. Si acum ai fost pus ocrotitor ceresc, precum un inger pazitor, peste indepartatele pamanturi apusene ale Alaskai si Americii, si esti ocrotitorul tuturor crestinilor ortodocsi din pamanturile nou luminate de credinta Ortodoxa. Roaga-te cu osardie pentru obstea monahilor, pentru toti crestinii ortodocsi si pentru toti cei ce sufera si sunt osteniti in valea desertaciunii lumesti. Pastreaza Biserica luptatoare de pe pamant intru puritatea Ortodoxiei, si apara pe toti oamenii cei binevoitori de puterile intunecate ale vrajmasului. Umple inimile noastre cu setea pentru dreapta credinta si pentru evlavie, cu duh de pace si dragoste si cu blandetea si smerenia Domnului Iisus Hristos. Daruieste mangaiere celor necajiti si cereasca hrana celor ce flamanzesc dupa dreptatea cea duhovniceasca. Dobandind cererea noastra, fie sa primim raspuns bun la ziua Infricosatoarei Judecati si cu toti sfintii sa cantam de Viata-Datatoarei Treimi, Tatalui celui necuprins, Adevaratului si Unuia Nascut Fiului Sau si Sfantului Duh, Mangaietorul, in vecii vecilor. Amin.



Nota: Acest acatist a fost scris in anul 1951 de Parintele Stefan Liasevski (+1986), un prieten apropiat al Arhimandritului Gherasim (+1969) din Insula Spruce, pazitorul manastirii Sfantului Gherman, Noul Valaam din Laguna Monahului. El a marturisit Parintelui Stefan ca Sfantul Gherman nu i-a aparut doar in vis, atunci cand l-a chemat sa traiasca pe Insula Spruce, ci a venit la el chiar in plina lumina a zilei si i-a spus in timp ce clopotele rasunau de-a lungul insulei: "Nu te teme. Eu trag clopotele pascale. Hristos a Inviat!" Acest fapt nu a fost publicat in timpul vietii Parintelui Gherasim ci doar dupa adormirea sa, de catre Parintele Stefan.

Despre Sfantul Gherman se pot citi in limba romana: "Sfantul Herman din Alaska - Comori ale spiritualitatii sale", Ed. Bunavestire; "Sfantul Gherman, Apostol in Alaska", Ed. Egumenita; Ierom. Alexander Golitzin, "Marturia vie a Sfantului Munte", Ed. IBMBOR, 2006.


Traducere de Victor Popescu-Sandu